Ce este disbioza. Alimente pentru o floră intestinală sănătoasă

Diversitatea acestora este la fel de mare, fiind prezente sute de specii diferite.

Acestea au o importanță crucială pentru sănătate, iar dezechilibrul lor se poate asocia cu unele afecțiuni. Flora intestinală nu influențează numai sănătatea digestivă, ci și sănătatea întregului organism. Descoperă mai multe despre microbiotă și află ce poți să faci pentru a-i menține echilibrul.

Ce este microbiota și disbioza

Disbioza reprezintă un dezechilibru al numărului și diversității microorganismelor prezente în organism, descrie Cleveland Clinic.

Citește și

Kovesi: "In coruptia din Santate sunt implicate si companii straine". Pedeapsa propusa de sefa DNA in cazul celor condamnati

Microbiota face referire la totalitatea comunităților de micoorganisme (fungi, virusuri, bacterii) prezente în corpul uman. Acestea colonizează intestinul, pielea, tractul genital, tractul urinar, cavitatea bucală, având roluri importante pentru sănătate, cum ar fi inhibarea multiplicării excesive a patogenilor.

Disbioza intestinală face referire la dezechilibrul microorganismelor benefice din intestin (flora sau microbiota intestinală), cea mai mare comunitate microbiană din organism. Flora intestinală este unică în cazul fiecărei persoane.

Potrivit Markus MacGil în articolul „What are the gut microbiota and human microbiome?”

și Kaijian Hou alături de colaboratori în studiul „Microbiota in health and diseases”, printre funcțiile florei intestinale se numără:

• Producția de acizi grași cu lanț scurt (butirat, propionat, acetat), care hrănesc celulele mucoasei intestinului și îndeplinesc unele funcții metabolice;

• Menținerea impermeabilității intestinale (integrității structurale și funcției de barieră) – un intestin permeabil favorizează creșterea inflamației sistemice și riscul de a dezvolta unele afecțiuni cronice;

• Modularea imunității (peste 80% din imunitate este reglată de către flora intestinală);

• Menținerea sub control a microorganismelor oportuniste sau condiționat patogene – bacterii sau ciuperci (cum ar fi Candida albicans) prezente în mod normal în cantități mici în organism fără a cauza probleme, dar care provoacă afecțiuni atunci când se multiplică excesiv;

• Producția unor vitamine;

• Protejarea organismului de agenți patogeni ajunși în tractul digestiv;

• Menținerea unui metabolism sănătos și unei greutăți corporale optime;

• Menținerea sănătății creierului și bunăstării psihice, datorită comunicării prin axa intestin-creier (prin diferiți hormoni și neurotransmițători), așa cum prezintă Ruairi Robertson în articolul „The Gut-Brain Connection: How it Works and The Role of Nutrition”.

Simptomele și cauzele disbiozei

Conform Cleveland Clinic și WebMD, poți bănui prezența unei disbioze atunci când te confrunți cu următoarele simptome și complicații:

• Balonare;

• Crampe abdominale;

• Tulburări de tranzit (diaree, constipație);

• Flatulență excesivă (eliminarea de gaze intestinale);

• Acnee, dermatită atopică și alte probleme dermatologice;

• Infecții frecvente (cum ar fi la nivel genital sau urinar);

• Respirație urât mirositoare;

• Oboseală cronică;

• Intoleranțe alimentare;

• Probleme de concentrare;

• Anxietate și depresie.

Dacă ai fost tratat recent, în mod repetat sau prelungit cu antibiotice, prezinți un risc mai ridicat de a dezvolta o disbioză. Alimentația dezechilibrată, bogată în produse procesate și carne roșie, dar săracă în fructe și legume, crește, de asemenea, riscul de disbioză. Alți factori de risc sunt stresul, fumatul, consumul excesiv de alcool, descrie VeryWellHealth.

Este important să te adresezi medicului, dacă te confrunți cu aceste simptome. Acesta îți poate recomanda mai multe investigații pentru a depista cauza.

În mod particular, investigația care examinează compoziția florei intestinale este testul de microbiotă din materii fecale. Acesta arată ce specii de microorganisme sunt deficitare, care sunt în exces, dar oferă și alte informații care ajută la diagnosticarea disbiozei (cum ar fi pH-ul).

Alimente bogate în probiotice

Alimentele bogate în microorganisme benefice sunt cele fermentate, nepasteurizate:

• Vegetalele murate – castraveți murați, varză murată sau orice alte legume conservate în saramură, kimchi (varză fermentată în stil tradițional corean);

• Chefir preparat cu drojdie de chefir;

• Pâinea artizanală cu maia;

• Iaurtul natural cu bacterii vii formatoare de colonii (aspect menționat pe ambalaj) sau produs în ferme prin metode tradiționale;

• Smântâna fermentată;

• Produse fermentate din soia, cum ar fi tempeh, natto sau miso;

• Brânzeturi maturate, fermentate (cum ar fi camembert, brie, roquefort, parmezan, gouda, cheddar);

• Băuturi fermentate – berea artizanală, vinul artizanal, kombucha (ceai verde fermentat), braga (băutură pe bază de tărâțe de grâu și mălai), socata (băutură pe bază de flori de soc), sima (limonadă fermentată).

În procesul de fermentație se formează comunități de bacterii benefice, cum ar fi lactobacili și bifidobacterii.

Cele mai multe alimente fermentate din comerț sunt pasteurizate. Acest proces de conservare distruge toate microorganismele, inclusiv cele benefice. Prin urmare, murăturile din comerț sau alte produse fermentate procesate industrial nu sunt surse de probiotice. Optează pentru murăturile preparate în casă sau pentru cele artizanale, de la producători locali de încredere!

Îți poți prepara singur numeroase produse fermentate acasă, deoarece avem la îndemână numeroase rețete, inclusiv pentru băuturi precum kombucha.

Alimente bogate în prebiotice

Prebioticele reprezintă substratul nutritiv necesar pentru creșterea și multiplicarea microorganismelor benefice din intestin, arată Healthline. Acestea sunt, de fapt, fibrele nedigerabile prezente în fructe, legume, leguminoase, semințe. Prin urmare, o alimentație bogată în alimente de origine vegetală hrănește cu succes flora intestinală.

Fibrele solubile (cum ar fi pectinele, inulina, beta-glucan) sunt tipul de fibre cu efecte prebiotice. Acestea se dizolvă în apă și formează un material asemănător gelului, care este fermentat de către microbiotă, prezintă Medical News Today.

Sursele de fibre solubile sunt:

• Fulgii de ovăz integral și tărâțele de ovăz;

• Tărâțele de psyllium;

• Merele;

• Orzul;

• Bananele mai puțin coapte;

• Ceapa;

• Sparanghelul;

• Rădăcina de cicoare;

• Usturoiul;

• Napii de pământ (anghinarea de Ierusalim);

• Semințele de in;

• Tărâțele de grâu;

• Avocado;

• Broccoli;

• Leguminoasele boabe (fasolea, lintea, mazărea, năutul);

• Morcovii;

• Perele;

• Smochinele;

• Nectarinele;

• Caisele;

• Algele marine.

Alte recomandări

Medicul și nutriționistul-dietetician autorizat îți pot prescrie un supliment cu probiotice, prebiotice sau sinbiotice (o combinație de probiotice și prebiotice). Există o mare varietate de probiotice, diferite atât din punct de vedere al dozei, cât și al tulpinilor de microorganisme prezente, fiecare tulpină având roluri diferite în organism. De asemenea, calitatea produselor diferă. Așadar, nu se recomandă administrarea suplimentelor alimentare fără recomandarea specialistului.

Dieteticianul autorizat îți poate oferi recomandări personalizate de nutriție și un supliment potrivit cu probiotice sau sinbiotice, pe baza rezultatelor analizelor de microbiotă.

Este important ca disbioza intestinală să fie tratată în mod corect, deoarece dezechilibrul florei se asociază cu apariția multor boli cronice, cum ar fi obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli inflamatorii intestinale, sindrom de intestin iritabil, afecțiuni neurologice, relatează WebMD.

Este important, de asemenea, să eviți fumatul, excesul de alcool, alimentele ultraprocesate industrial, produsele fast-food și cele bogate în aditivi. Menține un stil de viață activ, odihnește-te corespunzător și ține stresul sub control!

Atunci când te afli sub tratament cu antibiotice, este esențial să iei un supliment cu probiotice de calitate, conform recomandării medicului.

În concluzie, obiceiurile de zi cu zi influențează sănătatea microbiotei organismului. Adoptă un stil de viață echilibrat și adresează-te specialistului pentru investigarea manifestărilor neplăcute.

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu