Impactul directivelor de raportare ESG și anti-greenwashing pentru business

Multe dintre politicile inițiate de Pact se adresează companiilor, care vor fi obligate să își desfășoare activitatea cu mult mai multă responsabilitate față de mediu. Anul acesta aduce două  directive cu un impact important în lumea de afaceri:  Directiva de raportare privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD) și Directiva privind afirmațiile legate de mediu (GCD).

CSRD - Corporate Sustainability Reporting Directive

Una dintre justificările Comisiei Europene pentru necesitatea adoptării CSRD a fost cadrul legal care nu satisfăcea nevoile de informare ale stakeholderilor unei companii. Pe de o parte, unele companii nu raportau deloc informații de sustenabilitate, iar pe de altă parte, cele care alegeau totuși să ofere unele informații, nu raportau toate aspectele relevante pentru cititori - fie ei clienți sau investitori.
Așadar, principala obligație introdusă de CSRD este ca acele aproximativ 50.000 de companii cărora li se aplică să determine care sunt aspectele de sustenabilitate cu semnificație pentru organizație și pentru stakeholderii acesteia și să le raporteze. În acest proces, companiile sunt nevoite să determine atât influența pe care acestea o au asupra mediului și a oamenilor, cât și influențele (riscuri, oportunități) pe care diversele aspecte de sustenabilitate le au asupra activității lor.
Luând exemplul raportării consumului de energie, în mod tradițional, companiile raportează exclusiv impactul pe care acest consum îl are asupra performanței lor financiare. Cu alte cuvinte, companiile privesc strict povara financiară a facturilor la energie. Conform CSRD, companiile vor trebui acum să determine și impactul pe care acest consum de energie îl are asupra mediului și asupra comunităților (spre exemplu, emiterea de gaze cu efect de seră în momentul producerii de energie din surse neregenerabile are impactul negativ de a polua aerul).
Directiva urmează a fi aplicabilă de la:
● 1 ianuarie 2024 pentru întreprinderile care fac deja obiectul Directivei de raportare non-financiară (NFRD) – întreprinderile cu peste 500 de angajați, primele raportări urmând a fi emise în anul 2025;
● 1 ianuarie 2025 pentru întreprinderile mari care nu sunt în prezent supuse NFRD – întreprinderi cu peste 250 de angajați/ cu o cifră de afaceri de peste 40 milioane de euro/ cu active totale de peste 20 milioane euro, primele raportări urmând a fi emise în anul 2026;
● 1 ianuarie 2026 pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), cu excepția microîntreprinderilor, primele raportări urmând a fi emise în anul 2027. Totuși, IMM-urile pot decide să raporteze începând cu anul 2028. În astfel de cazuri, întreprinderea are obligația să indice motivul pentru care nu a realizat raportarea privind durabilitatea.
● 1 ianuarie 2027 pentru companiile non-europene ale căror venituri europene depășesc 150 de milioane de euro, primele raportări urmând a fi emise în anul 2028;

GCD - Green Claims Directive

Un studiu realizat de Comisia Europeană în anul 2020 a arătat că 53,3% dintre afirmațiile de mediu făcute de companii cu privire la propriile produse s-au dovedit a fi vagi, înșelătoare sau nefondate. Dintre aceste peste 50% de afirmații, 40% au avut o bază nefondată, nesusținută de studii sau orice mijloace de probă care ar putea fi verificate de consumatori. Pentru a contracara acest fenomen și pentru a asigura o concurență loială pe piața europeană și o informare corectă a consumatorilor, Comisia Europeană a propus GCD.
Conform acestei directive, o afirmație explicită prin care comercianții descriu un produs, un serviciu sau organizația însăși ca având un impact pozitiv asupra mediului trebuie să fie justificată, comunicată și verificată în mod temeinic. Așadar, afirmații de genul „ambalaj prietenos cu mediul”, „sticlă din 100% plastic reciclat”, „compostabil” sau „biodegradabil” vor avea nevoie de cercetări temeinice în spate, cercetări la care orice consumator va trebui să aibă acces cu ușurință.
Cerințele Directivei se aplică marii majorități a companiilor din Uniunea Europeană, de la IMM-uri la marile companii publice, precum și în toate industriile. Inclusiv companiile care au sediul în afara Uniunii, dar care vând produse consumatorilor de aici vor trebui să se conformeze noilor reguli. Singurele companii cărora nu li se va aplica Directiva sunt microîntreprinderile. Totuși, acestea pot să se alinieze noilor cerințe din proprie inițiativă.
Propunerea se află în prezent în proces legislativ și va trebui să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. De la acest moment (estimat în 2024), statele membre au 18 luni pentru a implementa cerințele directivei în legislația lor națională.

Impactul CSRD și GCD asupra companiilor

În prezent, companiile se confruntă cu un mare obstacol în colectarea și verificarea datelor, atât în ceea ce privește performanța lor ESG, cât și pentru susținerea afirmațiilor de mediu pe care le fac. Pentru a respecta cerințele CSRD și GCD, companiile vor trebui să aloce resurse semnificative pentru formarea profesională a echipei, pentru implementarea de procese noi și, eventual, schimbarea partenerilor și a subcontractanților, în cadrul supply-chain-ului. Multe din aceste schimbări, precum și modalități de adaptare la noile realități legislative se regăsesc și în Academia de Sustenabilitate, platformă educațională digitală gratuită dedicată IMM-urilor și profesioniștilor în sustenabilitate, dezvoltată de Social Innovation Solutions.
În timpul rămas până la transpunerea acestor directive în legislațiile naționale, companiile au timp pentru a dezvolta cadre de management pentru fundamentarea afirmațiilor de mediu și sisteme de management pentru măsurarea și raportarea fidelă a factorilor ESG.
Companiile care aleg să abordeze proactiv aceste noi reglementări vor avea un avantaj sporit în piață. Spre exemplu, implementarea unui sistem bine pus la punct de verificare a afirmațiilor de mediu poate scoate la iveală date suplimentare despre produsele și activitățile companiei care nu fuseseră anterior integrate în procesul decizional și care se pot transforma în perspective noi de inovare și dezvoltare. Același lucru este valabil și pentru raportarea ESG. Aceste rapoarte nu numai că îmbunătățesc transparența organizațională în fața clienților și a potențialilor investitori, dar ele sprijină factorii de decizie din companie în planificarea și implementarea obiectivelor de business.
În final, ignorarea obligațiilor impuse de CSRD și GCD poate conduce la sancțiuni financiare semnificative (4% din cifra de afaceri în cazul GCD) și, în consecință, poate eroda încrederea clienților și a părților interesate, având un impact negativ asupra activității afacerii.

Citește și

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Autor: Ciprian Stănescu

______

Ciprian Stănescu

Ciprian Stănescu este Președinte al Social Innovation Solutions, organizație ce oferă consultanță și susținere pentru ONGuri și companii în sustenabilitate, foresight și inovație. SIS organizează programe educționale în România & CEE ca Future Makers, Academia de Sustenabilitate și Transformator; și platforme de conversații globe ca Future Summit și Climate Change Summit. A lucrat 12 ani pentru organizații globale ca Aspen Institute și Ashoka, este Global Shaper Alumni al World Economic Forum și predă cursuri de sustenabilitate și trendwatching la The Entrepreneurship Academy. Este absolvent al unor programe educaționale în finanțări sustenabile și circularitate la Harvard Business School și Cambridge Business School.
 

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Prima apariție publică a lui Adrian Mititelu Jr după ce a ieșit din comă