„Partidul Naţional Liberal constată astfel justeţea poziţiei precedentului Executiv şi consideră că decizia CEDO întăreşte separaţia puterilor în stat atunci când vine vorba despre folosirea fondurilor publice. CEDO confirmă un principiu pe care premierul Ilie Bolojan l-a apărat consecvent: deciziile privind alocarea resurselor publice aparţin Guvernului şi Parlamentului, nu instanţelor judecătoreşti”, spune PNL într-un comunicat oficial, potrivit News.ro.
Potrivit PNL, prin deciziile de eşalonare şi reeşalonare a plăţilor restante, precedentul Executiv a urmărit un obiectiv legitim, respectiv protejarea echilibrului bugetar.
„CEDO a constatat astfel îndreptăţirea deplină a Guvernului României de a lua măsurile bugetare necesare în interesul statului. Mai mult, CEDO atrage atenţia asupra riscului unor conflicte de interese atunci când magistraţii pronunţă hotărâri care-i avantajează direct, privind drepturi salariale de care beneficiază ei înşişi. Este o observaţie foarte importantă, care trebuie analizată cu atenţie şi responsabilitate de instituţiile sistemului românesc de justiţie şi care trebuie să aibă consecinţe practice pentru viitor, de eliminare a riscului conflictelor de interese”, subliniază formaţiunea.
PNL reafirmă că respectarea hotărârilor judecătoreşti şi independenţa justiţiei sunt principii fundamentale ale statului de drept, dar acestea trebuie să funcţioneze împreună cu respectarea altor principii la fel de importante – cel al separaţiei puterilor în stat şi cel al responsabilităţii privind gestionarea finanţelor publice.
„Ilie Bolojan a avut dreptate să apere competenţele constituţionale ale Guvernului şi interesul general, chiar şi atunci când această poziţie a generat un conflict cu conducerea ÎCCJ”, menţionează PNL.
Decizia CEDO
Magistraţii români care au reclamat în 2024 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) neplata integrală a restanţelor salariale au pierdut definitiv procesul, după ce joi completul de şapte judecători ai instanţei europene a considerat cererile „vădit neîntemeiate”.
În motivarea deciziei, CEDO vorbeşte, printre altele despre „circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare” pe care autorităţile au fost nevoite „să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă”. „În acest context de criză economică acută şi de durată şi în ciuda resurselor financiare insuficiente, autorităţile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătoreşti, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanţelor publice”, adaugă CEDO.
Instanţa europeană subliniază că judecătorii naţionali chemaţi să se pronunţe asupra unor componente ale remuneraţiei de care puteau beneficia ei înşişi erau „susceptibili” de a genera „un conflict de interese”, „interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.
