Iohannis, obligat să promulge Legea privind organizarea judiciară: ”Suntem într-o situație delicată”
Preşedintele Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă la Palatul Cotroceni, anunțând că nu mai are nicio cale de atac asupra Legii 304 privind organizarea judiciară şi că este obligat prin Constituţie să o promulge.
Șeful statului a ținut să precizeze că acest lucru nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a terminat.
El a solicitat "în mod expres" Parlamentului ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară să reintroducă legile justiţiei în circuitul parlamentar şi să le corecteze, aşa cum au cerut cei avizaţi.
De asemenea, Iohannis a anunțat că va sesiza Curtea Constituţională în legătură cu Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.
"Referitor la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, recent reexaminată de Parlament, voi sesiza CCR, cu solicitarea fermă de a ţine cont de opiniile Comisiei de la Veneţia", a spus şeful statului.
Legile Justiţiei au devenit cel mai dezbătut subiect public de când PSD este la guvernare, iar calitatea legiferării este foarte proastă, a mai afirmat preşedintele Klaus Iohannis.
"Legile Justiţiei au devenit cel mai dezbătut subiect public de când PSD se află la guvernare, ceea ce spune totul despre priorităţile acestui partid. Au început cu celebra Ordonanţă 13 şi au continuat cu modificările legilor în Parlament. Suntem într-o situaţie delicată şi asta numai şi numai din cauza modului în care coaliţia majoritară a ştiut să legifereze într-un mod lipsit de transparenţă. (...)
Cu toate că au fost nenumărate semnale de atenţionare, inclusiv din CSM, care răspunde de independenţa Justiţiei, au legiferat cum au dorit. Şi cum m-am exprimat acum câteva zile - legiferează prost. Calitatea legiferării este proastă şi rezultatul este foarte, foarte îngrijorător", a precizat şeful statului, într-o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni.
Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că niciun politician nu poate şi nu trebuie să tranzacţioneze în propriul lui folos renunţarea la principiile pe care s-a construit România democratică după 1989.
"Niciun decident politic nu are mandat de la români să facă aşa ceva. Faptul că cineva sau un partid a fost ales să conducă, înseamnă că a fost ales să conducă România pentru români, şi nu pentru a scăpa un lider politic de închisoare", a spus Iohannis la Palatul Cotroceni.
El a atras atenţia parlamentarilor că loialitatea acestora trebuie să fie faţă de români, care îşi doresc să rămână în UE şi ca România să fie respectată în lume.
Declarația de presă a președintelui Klaus Iohannis
„Bună ziua!
Tema acestei declarații de presă o reprezintă, cum sigur ați bănuit, legile justiției, care au devenit cel mai dezbătut subiect public de când PSD se află la guvernare, ceea ce spune totul despre prioritățile acestui partid.
Au început cu celebra OUG 13 și au continuat cu modificările legilor în Parlament. Suntem într-o situație delicată, și asta numai și numai din cauza modului în care Coaliția majoritară a știut să legifereze într-un mod lipsit de transparență, într-un mod prin care, în ciuda tuturor criticilor, venite și de la experți, și din sistem, de la procurori, de la judecători, de la ONG-uri, de la partenerii noștri, că nu suntem singuri în lume. Avem parteneri, în Uniune, în lume. Deci, cu toate că au fost nenumărate semnale de atenționare, inclusiv din CSM, care răspunde de independența justiției, au legiferat cum au dorit și cum m-am exprimat acum câteva zile: legiferează prost! Calitatea legiferării este proastă și rezultatul este foarte, foarte îngrijorător.
Timp de un an și jumătate, prin implicarea exemplară a românilor, care au ieșit în stradă și au spus cu voce tare că așa nu este bine, prin eforturile opoziției și prin efortul meu, al Președintelui, am reușit până acum să ferim legile justiției de cele mai nocive modificări.
Legile adoptate în Parlament au fost supuse controlului constituțional și prin inițiativa mea, și a opoziției, și până acum deja Curtea Constituțională a găsit în patru ocazii diferite neconcordanțe între legile justiției și Constituție, trimițând legile înapoi în Parlament pentru o necesară corectură și punere de acord cu Legea fundamentală.
Mai mult, asupra acestor legi s-a pronunțat, la solicitarea mea, și Comisia de la Veneția. A emis o opinie preliminară, care arată fără echivoc - deci, fără echivoc! - că modificările afectează independența sistemului de justiție, afectează încrederea cetățenilor în justiție, afectează eficiența actului de justiție și au un impact negativ asupra luptei anticorupție.
De fiecare dată când România a avut nevoie de sprijin și de un punct de referință puternic în ceea ce privește standardele constituționale și consolidarea statului de drept, Comisia de la Veneția și-a arătat disponibilitatea totală de a sprijini România în construirea unei democrații solide.
Concluziile Comisiei de la Veneția sunt extrem de îngrijorătoare!
Nu vreau să le expun acum pe toate. Documentele există, ele sunt disponibile pentru publicul general, dar vreau să dau un singur exemplu grăitor în acest sens. Comisia de la Veneția spune că ansamblul modificărilor aduse legilor justiției afectează independența procurorilor și judecătorilor. Ori așa ceva în România nu trebuie să se întâmple!
Independența procurorilor și judecătorilor reprezintă fundamentul unei justiții corecte, iar de la acest principiu nu se poate în niciun caz să abdicăm.
Este așadar foarte clar că legile justiției trebuie revizuite și îmbunătățite urgent în Parlament, astfel încât impactul negativ asupra sistemului să fie redus la un minim.
România este membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană, dar din acest statut, evident, derivă și o serie de obligații, inclusiv în ceea ce privește funcționarea justiției, funcționarea integrată a justiției din România în spațiul european de justiție.
Este imposibil să construim un sistem de justiție care contravine normelor europene. Este imposibil să construim un sistem de justiție care ignoră valorile europene. Ori o nesocotire a concluziilor Comisiei de la Veneția ar însemna exact acest lucru. Ar echivala cu o îndepărtare de facto a României de la valorile de bază europene.
Corelarea prevederilor celor trei legi cu opiniile Comisiei de la Veneția ne va ajuta, în schimb, să păstrăm nealterate valorile esențiale ale democrației - independența justiției, cooperarea loială între puterile statului și statul de drept.
În ceea ce privește demersurile făcute de mine, ca Președinte, reamintesc că am cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi de către Parlament, am trimis sesizări Curții Constituționale și, cum am spus înainte, am sesizat Comisia de la Veneția. După finalizarea tuturor procedurilor posibile de contestare, Președintele României este, însă, cel care trebuie să promulge legea.
În acest moment, în privința Legii 304/2004, modificată, legea care privește organizarea judiciară, am epuizat, din păcate, toate căile constituționale pe care le am la dispoziție și, prin urmare, sunt obligat prin Constituție să promulg această lege.
Asta însă nu înseamnă nici pe departe că parcursul acestei legi s-a finalizat, s-a terminat. Nici vorbă!
În virtutea atribuțiilor fundamentale pe care mi le conferă Constituția, solicit în mod expres Parlamentului României ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară, sesiunea de toamnă, să reintroducă aceste legi în circuitul parlamentar și să le corecteze, să le corecteze așa cum solicită cei avizați.
Este absolut necesar acest pas. Este imposibil de evitat. Este imposibil să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri și care a primit un aviz negativ inclusiv de la Comisia de la Veneția. Această lege încă ridică multe probleme pe fond și conține dispoziții neclare, lipsite de coerență, lipsite de previzibilitate.
Aceste deficiențe pot afecta exigențele constituționale și standardele europene și internaționale în materie de independență și buna funcționare a sistemului de justiție.
Referitor la a doua dintre aceste legi, Legea 303 din 2004, acum modificată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, recent reexaminată de către Parlament, voi sesiza Curtea Constituțională, cu solicitarea fermă de a ține cont de opiniile Comisiei de la Veneția.
Pe de altă parte, țin să atrag atenția parlamentarilor care fac parte din actuala majoritate că loialitatea lor trebuie să fie față de alegători, față de alegătorii care i-au trimis în parlament să facă legi bune pentru România și pentru români.
Loialitatea parlamentarilor trebuie să fie față de români, care își doresc să rămână în Uniunea Europeană, care își doresc ca România să rămână o țară respectată în lume și care își doresc să fie reprezentați în mod demn de Parlamentul României și de parlamentarii noștri.
Nu trebuie să devenim un exemplu negativ în Europa făcând legi pentru ca anumiți conducători politici să scape de dosare!
Nici un politician nu poate și nu trebuie să tranzacționeze în propriul lui folos renunțarea la principiile pe care s-a construit, pe care s-a constituit, România democratică după revoluția din '89.
Nici un decident politic – atenție, nici un decident politic! - nu are mandat de la români să facă așa ceva!
Faptul că cineva sau un partid a fost ales să conducă înseamnă că a fost ales să conducă pentru România, pentru români, și nu pentru a scăpa un lider politic de închisoare.
În România standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider sau al altuia! În România standardul în materie de legiferare trebuie să redevină respectul pentru normele de drept intern, european și internațional, și în primul rând trebuie să se revină la respectul pentru Constituție.
Vă mulțumesc!”
.webp)
