Ciolacu: „România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel de acum”. Ce spune premierul despre impozitul progresiv

62426046
Agerpres

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, că România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum, pentru că nu va duce la dezvoltare.

El a precizat că avem foarte mulţi ordonatori de credite principali şi terţiari, 16.000, cei mai mulţi din toată Europa, dacă nu din lume, iar prin restructurare încep să dispară.

Toată lumea aşteaptă această reformă de 30 de ani, trebuie şi o reformă administrativă. Nu făcute pauşal, în funcţie de câţi locuitori, făcute strategic, pe listă. S-a pierdut acel timp când trebuiau făcute, cum a făcut Polonia, fiindcă în loc să ai 10.000 de proiecte pe fonduri europene, mergeai pe 4 sau 5 proiecte integrate pe regiuni. Noi suntem pe sistem admiinstrativ francez, dar s-ar fi venit cu acei guvernatori regionali care, prin bugetele avute ar fi echilibrat dezvoltarea regională, lucru la care iarăşi suntem restanţi. Uitaţi-vă cum s-a dezvoltat Ardealul”, a spus premierul într-un interviu.

Şeful Executivului a precizat că s-au făcut foarte multe greşeli în 30 de ani, iar cea mai mare greşeală că nu a exista o viziune foarte clară, integrată, şi după nevoi şi asta a dus la un exod al românilor de aproape 5 milioane.

România nu poate suporta un sistem bugetar ca cel în care suntem acum. Nu va duce la dezvoltare un astfel de sistem bugetar.Te duceai într-un minister, erau şapte agenţii pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (..) Nu poţi să faci reformă fără digitalizare, îm continuare este o reticenţă în privinţa digitalizării”, a spus Ciolacu.

Marea mea problemă este că avem foarte mulţi ordonatori de credite principali şi terţiari, şi acolo, prin aceste restructurări, încep să dispară. Am avut 16.000, cred că cei mai mulţi din toată Europa, dacă nu din lume. (..) Toată această şmecherile în sistemul bugetar începe încet, încet să se dezumfle”, a precizat premierul.

Ciolacu: Sunt un fan al sistemului de impozitare progresivă, dar nu exclud să rămână cota unică

Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că este exclus ca în anul 2025 să crească taxele şi impozitele pentru mediul privat şi a precizat că, deşi este un fan al impozitării progresive, ar fi de acord să rămână cota unică, dacă aceasta este cu adevărat unică pentru toată lumea.

Ciolacu a fost întrebat dacă poate fi vorba de creşteri de taxe şi impozite pentru mediul privat în anul 2025, aşa cum a lăsat de înţeles ministrul de Finanţe, Marcel Boloş.

Nu. Este exclus. Am anunţat foarte clar. Eu l-am rugat foarte mult (pe Marcel Boloş - n.r.) să comunice mai puţin, pentru că spune frânturi de lucruri. Dânsul se referea cred la jalonul 207, este un jalon trecut de domnul Cîţu şi de domnul Ghinea, în care scrie reforma fiscală. Adevărul este că noi nu mai ştim acum în ce sistem fiscal suntem, suntem în cotă unică, suntem în progresiv. Eu, social-democrat, fiind un fan al sistemului de impozitare progresivă, fiindcă asta a dus la dezvoltare cam în toată lumea, dar nu exclud să rămână cota unică. Dar cota unică să fie cotă unică. Nu poţi să cumperi un teren cu 1.000 de euro sau cu 10.000 de euro, să îl vinzi cu 10 milioane şi să fii impozitat cu 1%, dacă îl ai pe microîntrepindere sau cu 10%, pe venit, fiindcă nu se întâmplă acest lucru niciunde în lume”, a spus Ciolacu.

El a menţionat că este de acord cu o cotă unică, dar să fie pentru toată lumea, pentru că această cotă unică nu poate să fie diferenţiată sau să aibă excepţii.

Dar la venituri excepţionale, oriunde în lumea asta, din America până în orice stat, se impozitează diferenţiat. După ce ai trecut de un prag de un milion de euro, ai avut venit la o tranzacţionare, ai altă cotă care creşte prin progresie în funcţie de valoare. În momentul acesta şi Banca Mondială şi Comisia Europeană fac studii şi să vină cu mai multe variante pe care eu nu o să am nicio problemă să le discutăm şi să vedem ce se adaptează foarte bine în România. Dar nu pot să am şi fiscalitate scăzută, să nu am niciun fel de control şi de informaţie de la Ministerul de Finanţe fiindcă nu am digitalizare, să nu am digitalizare în nicio primărie să ştiu în ceea ce priveşte proprietăţile şi veniturile cumulate şi să mai am şi o evaziune fiscală de aproape 10% din PIB. Nu se poate continua aşa”, a afirmat premierul.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Klaus Iohannis şi Charles Michel găzduiesc o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a UE

âPreşedintele Klaus Iohannis va găzdui miercuri, la Palatul Cotroceni, împreună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene.

PSD promite introducerea salariului minim european până la sfârșitul anului. Cât este acesta

PSD promite introducerea salariului minim european până la sfârșitul anului 2024, transmit social-democrații într-un comunicat de presă în care nu precizează însă și care este valoarea acestuia.

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește la Cotroceni cu premierul Viktor Orban și alți lideri europeni. Ce se va discuta

Președintele Klaus Iohannis se întâlnește, marți, la Palatul Cotroceni, cu premierul Ungariei, Viktor Orban, premierul Croației, Andrej Plenkovic, prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo.  

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.