Marcel Ciolacu: Anul viitor vom avea o economie care va creşte pe investiţii, nu pe consum

Premierul a subliniat că bugetul pe 2024 este construit în jurul patriotismului economic, vizând creşterea producţiei autohtone, stimularea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă.

"Anul viitor investiţiile vor aduce jumătate din creşterea economică şi vor avea o rată de creştere dublă faţă de cea a consumului. (...) La fel ca în acest an, vom avea o economie care va creşte pe investiţii, nu pe consum. Iar, pentru asta, am decis să prioritizăm investiţiile. Nu mai aruncăm banii pe zeci de mii de proiecte începute şi niciodată finalizate. Pentru 2024, am selectat peste 150 de proiecte de investiţii importante, dintre care: 108 la Transporturi şi Infrastructură, 21 la Ministerul Dezvoltării, 13 la Mediu, 9 la Sănătate. Ca valoare, 91% din bani se vor duce pe Infrastructură, ceea ce înseamnă un salt de dezvoltare incredibil pentru România", a spus Ciolacu, în plenul reunit al Parlamentului, la şedinţa dedicată dezbaterilor pe marginea proiectului de buget pe anul viitor.

El a adăugat că, pe lângă Infrastructură, celelalte două domenii strategice în care Guvernul va investi considerabil în 2024 vor fi Educaţia şi Sănătatea.

"Avem cea mai mare alocare bugetară la Educaţie din istorie, de 4,1% din PIB, adică un plus de 22 de miliarde de lei faţă de execuţia din 2023 şi un plus de 61%. (...) Peste 12 miliarde de lei vor fi investiţi în infrastructura educaţională doar din PNRR. De asemenea, alocăm un buget de 1,14 miliarde pentru a asigura masa caldă pentru elevii din aproape 1.000 de unităţi şcolare. Pe de altă parte, la Sănătate vom avea un plus de 44%, adică mai mult cu 5,8 miliarde de lei faţă de execuţia din 2023. Nu vreau să mai întâlnim situaţii în care spitalele să rămână fără finanţare şi bolnavii să nu aibă acces la tratament. (...) Vom investi masiv în medicii de familie, dar vom continua şi construcţia de spitale prin PNRR, astfel încât să creştem accesul oamenilor la servicii medicale de calitate. Iar cine mai îndrăzneşte să ia şpagă pentru a-şi face treaba trebuie să plătească extrem de aspru!", a transmis Ciolacu.

Citește și

Senatorii și deputații se întrunesc luni pentru a alege președinții celor două camere. Cine va fi al doilea om în stat

Totodată, el a punctat că bugetul pe 2024 este construit pe politici şi programe.

"A trecut vremea în care se stabilea bugetul şi vedeam ulterior ce facem cu el. Am ordonat cheltuielile şi am dus banii acolo unde era nevoie să producă plusvaloare. Acest lucru ne va permite să creăm anul viitor peste 80 de mii de noi locuri de muncă. Toate schemele de ajutor vor fi condiţionate de acest lucru. Şi, dacă vorbim de scheme de ajutor de stat, vă anunţ că am stabilit un plafon de garanţii de 40 de miliarde de lei pentru sprijinirea activităţii IMM-urilor. De asemenea, vom introduce o schemă de 2,5 miliarde de lei privind stimularea investiţiilor de înaltă tehnologie şi un buget de 2,6 miliarde de lei pentru schemele de ajutor pentru industria prelucrătoare, industria materialelor de construcţii, Start-Up Nation şi programul Femeia Antreprenor. Tot anul viitor, vrem să continuăm stimularea investiţiilor în prelucrarea şi procesarea alimentelor, producţia de carne de porc şi pasăre, legume, dar şi subvenţionarea motorinei în agricultură prin alocări de peste 2,2 miliarde de lei, alături de investiţii în irigaţii de peste 2,5 miliarde de lei", a mai declarat Ciolacu.

Premierul a promis că se va acţiona mai ferm pentru combaterea evaziunii fiscale.

"Cei care fac evaziune sunt de fapt cei care fură banii copiilor, banii profesorilor, banii pensionarilor şi banii pentru investiţii. Sunt cei care vă spun la televizor că este rău şi vine apocalipsa, în timp ce ei îşi rezervă următoarea vacanţă de lux. Le dau o veste proastă: anul viitor vom pune în aplicare cel mai ambiţios plan de combatere a evaziunii din istoria acestei ţări! Din îmbunătăţirea colectării, reducerea evaziunii fiscale şi digitalizarea ANAF vom aduce un plus de 1% la buget, adică peste 17 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, vom lua din buzunarele băieţilor deştepţi pentru a construi drumuri, şcoli şi spitale", a menţionat Ciolacu.

Acesta a enumerat ca obiective importante reducerea inflaţiei şi a deficitului bugetar, în baza unui proiect de buget sustenabil.

"În 2019, atunci când am plecat de la guvernare, am lăsat România la o inflaţie de 3,4%, un deficit de 2,8% din PIB şi o datorie guvernamentală de 37% din PIB. Acestea sunt cifrele! Obiectivul nostru este să revenim rapid la aceşti indicatori, după o perioadă extrem de grea cu crize suprapuse. De aceea, am venit în faţa dumneavoastră cu un buget sustenabil, care respectă regulile bugetare stabilite de Uniunea Europeană. Deficitul bugetar va fi anul viitor de 5% din PIB, adică vom face o consolidare bugetară de aproape 1% din PIB, peste regula bugetară ce prevede o ajustare de minimum de 0,5 puncte procentuale din PIB. Acest lucru ne va permite ca pe termen mediu să ajungem la 3% din PIB. Însă cea mai importantă modificare este că vom stopa modelul de guvernare pe datorie. Datoria publică va scădea la 48,7% din PIB în anul 2024, cu mult sub pragul de 60% stabilit de Uniunea Europeană", a mai spus Ciolacu.

Ciolacu: Bugetul pe 2024 este calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste

Principalele provocări economice ale anului viitor vor rămâne inflaţia şi menţinerea echilibrelor macroeconomice, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, marţi seara, subliniind că bugetul pe 2024 este calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste.

"Sunt deplin conştient de faptul că principalele provocări economice ale anului viitor vor rămâne inflaţia şi menţinerea echilibrelor macroeconomice. Inflaţia este cea care scumpeşte costul vieţii, ratele românilor şi erodează puterea de cumpărare. De aceea, acest buget este calibrat cu atenţie, pentru a atenua presiunile inflaţioniste. Am demonstrat deja că ştim să ne luptăm cu acest fenomen. Când am venit în Palatul Victoria aveam o inflaţie de 10,6%, după ce în noiembrie 2022 se atinsese vârful de 16,8%. Astăzi, am dus inflaţia la o singură cifră, 6,7%, iar anul viitor ne propunem să o ducem la 4,6%. Vom lucra îndeaproape cu BNR pentru acest lucru. La fel, pentru a avea un curs de schimb stabil şi pentru a reduce deficitul de balanţă comercială, aşa cum am reuşit în acest an, în primele 10 luni, să îl scădem cu 5,.2 miliarde de euro", a afirmat Marcel Ciolacu, în plenul reunit al Parlamentului, la şedinţa dedicată dezbaterilor pe marginea proiectului de buget pe anul viitor.

El a adăugat că vor fi prelungite cele două măsuri fundamentale care au dus la scăderea inflaţiei: plafonarea preţurilor la energie şi gaze şi plafonarea adaosurilor comerciale la cele 21 de categorii de alimente de bază.

"În plus, îi anunţ pe toţi posesorii cardurilor pentru alimente că acestea vor funcţiona şi anul viitor, urmând să fie alimentate cu 250 de lei, la fiecare două luni", a menţionat Ciolacu.

Premierul a punctat că proiectul de buget pe 2024 prevede creşteri de venituri pentru peste 12 milioane de cetăţeni.

"Avem peste 40 de miliarde de lei în buget în plus pentru creşterea pensiilor, salariilor, alocaţiilor, dar şi pentru cei aflaţi în nevoie. Totodată, acest Guvern va face dreptate pensionarilor. Pentru prima dată, anul viitor vom avea două creşteri consistente ale pensiilor. Indexarea cu 13,8% - de la 1 ianuarie şi recalcularea - de la 1 septembrie. Astfel, pensia medie va creşte anul viitor de la 2.100 de lei la peste 2.800 de lei", a arătat premierul.

Marcel Ciolacu a subliniat că Guvernul îşi va respecta şi angajamentele luate faţă de profesori şi se va continua creşterea accelerată a salariului minim.

"Vom menţine facilitatea celor 200 de lei, scutiţi de taxe până la 1 iulie, când salariul minim va ajunge la 3.700 de lei brut. De la preluarea acestei guvernări am spus că trebuie să ne apropiem, cât mai repede, de salariul minim european. De aceea, îmi doresc ca, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim să fie 4.000 de lei în România. De asemenea, câştigul salarial mediu net va fi în 2024 de 954 de euro, faţă de 694 de euro în anul 2021, când am intrat la guvernare. (...) Creşterea semnificativă a salariilor este fundamentală într-o economie care răsplăteşte oamenii pentru munca lor. Şi este singura cale pentru a ne păstra în ţară forţa de muncă calificată, dar şi pentru a-i convinge pe cei care au plecat să revină înapoi. De aceea, voi susţine întotdeauna oamenii care muncesc şi contribuie la dezvoltarea acestei ţări", a mai declarat Ciolacu.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a început, marţi seara, dezbaterea asupra proiectului bugetului de stat pe anul 2024. Parlamentari de la AUR şi de la USR au protestat în şedinţa plenului reunit al Parlamentului, în timpul discursului premierului Marcel Ciolacu. Prim-ministrul şi-a susţinut cu greu discursul. Pe parcursul lui, Ciolacu s-a întors de mai multe ori spre preşedinţii de şedinţă, dar protestele din jurul tribunei au continuat. Parlamentarii vor dezbate şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2024. Detalii aici

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă