Iohannis: Trebuie să admitem că nu putem şti când acest război neprovocat se va încheia
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, într-un mesaj că, în timp ce continuăm să sprijinim Ucraina în drumul său spre restabilirea păcii, ”trebuie să admitem că nu putem şti când acest război neprovocat se va încheia”.
”Astfel, se impune o schimbare de perspectivă asupra mecanismelor de sprijin pentru refugiaţi, de la o abordare temporară, la una pe termen mediu şi lung”, consideră el, potrivit News.ro.
”Începând cu 24 februarie, odată cu invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, am devenit martorii unor atrocităţi teribile, despre care nimeni nu şi-a imaginat că vor mai avea loc pe continentul european. Case, şcoli şi spitale au fost complet avariate, oraşe întregi au fost distruse şi mult prea mulţi civili nevinovaţi şi-au pierdut vieţile. În acelaşi timp, alte câteva milioane de persoane au fost nevoite să îşi părăsească ţara, în căutarea siguranţei şi protecţiei. Încă din prima zi a acestui război nedrept şi ilegal, Europa a oferit un exemplu întregii lumi prin umanitatea şi solidaritatea manifestate. Ţările europene şi-au deschis graniţele poporului ucrainean, protejându-l din calea agresiunii ruse şi oferindu-i sprijinul atât de necesar”, a afirmat Klaus Iohannis, în mesajul transmis joi, în cadrul The Bucharest Forum – Towards a Common European Platform for Refugee Inclusion. Mesajul a fost prezentat de Cătălina Galer, consilier de stat - Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Preşedintele a adăugat că România nu a fost o excepţie, iar ”cetăţenii săi şi-au primit vecinii, cu inimile deschise, în propriile lor case, găzduind, în prezent, aproape 90.000 de oameni, feriţi de pericolele care planează asupra Ucrainei” El a menţionat că autorităţile, împreună cu diferite organizaţii şi un număr impresionant de voluntari, au fost prezente la punctele de trecere a frontierei, oferind sprijin tuturor celor care căutau refugiu din calea războiului.
”Cred cu tărie că, în aceste vremuri dificile, este deosebit de important ca Europa să rămână unită în timp ce se confruntă cu provocări atât de complexe. Salut iniţiativa Guvernului României de a organiza Forumul de la Bucureşti, care nu numai că reafirmă, ci şi întăreşte angajamentul nostru în sprijinirea Ucrainei. Uniunea Europeană îşi doreşte ca Ucraina să fie independentă, democratică şi europeană. Cu toate acestea, în timp ce continuăm să sprijinim Ucraina în drumul său spre restabilirea păcii, trebuie să admitem că nu putem şti când acest război neprovocat se va încheia. Astfel, se impune o schimbare de perspectivă asupra mecanismelor de sprijin pentru refugiaţi, de la o abordare temporară, la una pe termen mediu şi lung”, a explicat Iohannis.
El a amintit că România a lansat, la sfârşitul lunii iulie, Planul Naţional de Măsuri pentru Protecţia şi Incluziunea Persoanelor Strămutate din Ucraina şi a Beneficiarilor de Protecţie Temporară, care abordează multiple domenii punctuale de intervenţie.
”Integrarea refugiaţilor în societăţile ţărilor-gazdă este un proces complex, cu provocări diverse, care necesită eforturi coordonate şi susţinute din partea tuturor actorilor implicaţi: autorităţi centrale şi locale, societate civilă, organizaţii internaţionale, precum şi mediul de afaceri şi cetăţeni. Este important ca refugiaţii ucraineni să fie protejaţi şi să primească tot sprijinul necesar, indiferent de statul membru în care se află în prezent. Prin urmare, este necesar ca guvernele noastre, societatea civilă şi organizaţiile internaţionale să acţioneze împreună pentru a identifica barierele şi obstacolele, potenţiale sau existente, cu care persoanele strămutate s-ar putea confrunta, dar şi pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele şi bunele practici în abordarea acestor provocări. Garantarea accesului la bunuri şi servicii publice într-un mod nediscriminatoriu este o precondiţie esenţială, alături de includerea refugiaţilor în sistemele publice de sănătate, în sistemele de educaţie şi pe piaţa forţei de muncă, precum şi oferirea unor oportunităţi pentru locuire”, a susţinut Klaus Iohannis.
El a adăugat că toate acestea necesită modificări legislative şi angajamente financiare uriaşe, care trebuie să fie asumate, împreună, de către comunitatea europeană.
”Trebuie să ne asigurăm că viitorul generaţiilor tinere de ucraineni nu este pus în pericol în această perioadă. Accesul la o educaţie de calitate şi favorabilă incluziunii pentru copii şi tineri este o condiţie prealabilă pentru protejarea dezvoltării acestora. Depăşirea barierelor lingvistice este unul dintre primii paşi necesari pentru a facilita incluziunea şi integrarea. Prin asigurarea mijloacelor necesare pentru ca refugiaţii să înveţe limba ţării-gazdă, ei se pot adapta mai bine la noul mediu în care se află şi au, astfel, posibilitatea de a participa activ la viaţa socială, economică şi culturală. Pe termen lung, acest lucru va consolida coeziunea europeană şi va contribui la construirea unei identităţi europene”, a continuat şeful statului.
Potrivit sursei citate, trebuie să li se ofere refugiaţilor şansa de a se dezvolta în continuare şi de a deveni independenţi din punct de vedere financiar, fără a se baza pe sprijinul oferit de autorităţile ţărilor-gazdă.
”Refugiaţii pot aduce plusvaloare comunităţilor gazdă, fiind activi pe piaţa muncii şi oferind experienţa lor în diferite domenii. Prin urmare, trebuie să încurajăm sectorul privat să fie deschis către această nouă oportunitate, asigurându-ne, totodată, că persoanele strămutate au acces la toate pârghiile de care au nevoie pentru a combate şomajul sau supracalificarea. Un aspect important în această privinţă îl reprezintă recunoaşterea diplomelor şi calificărilor refugiaţilor, precum şi garantarea accesului la oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii, atât pentru formarea academică, cât şi profesională. În acelaşi timp, trebuie consolidate mecanismele de combatere a muncii nedeclarate sau ilegale, ca măsură preventivă împotriva riscului de exploatare sau al traficului de persoane, având în vedere că o mare parte a persoanelor strămutate din Ucraina sunt categorii vulnerabile, cum ar fi femeile, copiii şi persoanele în vârstă”, a mai arătat Klaus Iohannis.
Preşedintele a susţinut, în mesajul său, că toate procesele şi deciziile privind refugiaţii să fie transparente şi comunicate în mod eficient, pentru ca aceştia să capete încredere în autorităţile ţărilor în care se refugiază pe timpul războiului, simţindu-se în acelaşi timp protejaţi şi în siguranţă.
”Reiterez faptul că România va continua să fie alături de Ucraina şi de cetăţenii săi curajoşi, oferindu-le sprijin deplin pe perioada şederii lor, precum şi oportunitatea de a-şi reconstrui vieţile în ţara noastră. În timp ce ucrainenii continuă să lupte pentru suveranitatea, libertatea şi democraţia lor, noi trebuie să ne continuăm eforturile comune şi neobosite pentru a le proteja familiile şi pe cei dragi lor, care au fost forţaţi, de mai bine de şase luni, să-şi lase în urme casele. Am certitudinea că împreună veţi identifica cele mai bune soluţii pentru integrarea cu succes a refugiaţilor ucraineni în societăţile noastre, permiţându-le să-şi continue vieţile într-un mediu sigur, până când se vor putea întoarce acasă”, a conchis Iohannis.
