Europarlamentar: Există o paralizie a semnatului documentelor ca să nu bată DNA-ul la uşă

Europarlamentarul, care este membru al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), a spus că declaraţia comisarului european este "uşor surprinzătoare", relatează Agerpres.

"Trebuie citită într-un registru politic, uşor surprinzătoare şi nefirească şi probabil rezultatul unei anume dispute care îmi scapă. Recunosc, nu am discutat nici cu una, nici cu alta din cele două părţi, în ce priveşte coordonarea, dar nu ascund - guvernul de la Bucureşti trebuie să facă mai mult şi mai repede pentru că este o dramatică şi profundă criză de timp pentru a pregăti proiecte mature care să fie gata acceptate, să fie eligibile şi finanţabile de către Comisia Europeană, acest lucru nu poate fi negat", a punctat Boştinaru.

El a vorbit despre motivele pentru care în România există o absorbţie foarte mică a fondurilor europene.

"Doamna comisar ştie foarte bine cauzele care au generat această întârziere şi cauzele îşi au rădăcina în adoptarea extrem de târzie a legislaţiei privind politica de coeziune şi faptul că în realitate la Bucureşti în 2016 a fost anul zero - triplu zero Cioloş în ceea ce priveşte absorbţia. 2017 a fost anul acreditării autorităţilor de management care ar fi trebuit acreditate în 2016 şi nu s-a făcut acest lucru şi drept urmare 2017 de la sfârşitul lui august au început depunerile de proiecte", a afirmat Boştinaru.

Citește și

Mihai Mîțu, noul ambasador al Moldovei la București: România este ”cel mai important sprijin" al nostru pe drumul spre UE

El a afirmat că, în acest context, procesul privind accesarea fondurilor europene "e o operaţiune tragic tipic românească". "În egală măsură, probabil doamna comisar ar fi trebuit să îşi nuanţeze declaraţia inclusiv privind motivaţiile acestor întârzieri (...) Vă mai spun încă un lucru pe care doamna comisar îl ştie sigur. La Bucureşti există o paralizie a semnatului documentelor ca nu cumva DNA-ul să bată la uşă, o frică teribilă", a punctat el.

Boştinaru a afirmat că teama de a semna contracte este "cel mai periculos factor frenator în absorbţia fondurilor europene".

"Dacă nu semnezi, nu greşeşti, eşti inocent în faţa puterii judecătoreşti, iar, pe de altă parte, la nivelul tuturor ministerelor şi la nivelul regiunilor oamenii sunt în continuare îngroziţi că trebuie să îşi asume răspunderea în ce priveşte semnarea unor contracte cu finanţare europeană, ceea ce devine cel mai periculos factor frenator în absorbţia fondurilor europene. Devine un handicap pe care ni-l creăm noi, inclusiv cu supracontroalele de la Curtea de Conturi, inclusiv cu excesul de birocraţie pe care guvernul autorităţilor de management îl solicită", a afirmat europarlamentarul.

El a apreciat că "hăţişul din România în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene e probabil cel mai mare în comparaţie cu oricare alt stat al Uniunii Europene".

"Am propus o discuţie strategică preşedinte-guvern-DNA. Pentru interesul ţării, această chestiune cu separaţia ideală a puterilor în stat este dăunător", a evidenţiat Boştinaru.

Luni, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a afirmat că nu mai acceptă insulte din partea Guvernului României, în contextul în care a avertizat de nenumărate ori autorităţile de la Bucureşti că România pierde bani din lipsa proiectelor, însă a fost apostrofată că spune lucrurilor pe nume.

"Este de datoria mea de comisar pentru politică regională să avertizez toate statele membre, deci implicit şi România, despre riscul pierderilor sau dezangajărilor de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care necesită ani de zile, şi trebuie să îmi fac datoria şi să spun atunci când o ţară riscă să îşi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi. După cum ştiţi, de când am devenit comisar european pentru politică regională, am încercat să ajut cu rata de absorbţie pentru regiunile mai puţin dezvoltate. În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de trei miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de trei miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi", a spus oficialul european, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles.

Corina Creţu a ţinut să sublinieze că s-a săturat de insultele pe care i le aduc membrii Guvernului de la Bucureşti pentru faptul că spune lucrurilor pe nume.

"Aş vrea să mai adaug un lucru, în legătură cu lupta noastră pentru viitorul nostru. Ştiţi foarte bine că în disputa legată de Brexit eram cu toţii disperaţi că România şi toate celelalte ţări care sunt mai puţin dezvoltate vor pierde bani. Am reuşit nu numai să securizăm o politică de coeziune pentru toate regiunile, pentru că a fost această întrebare: 'dacă vom finanţa toate regiunile sau regiunile mai puţin dezvoltate'. Am reuşit să menţinem acest criteriu esenţial GDP per capita, metoda Berlin, prin care România, Bulgaria şi Grecia au obţinut 10% în plus. Deci, dacă stau să mă gândesc bine, în timpul mandatului meu am încercat să vorbim despre utilizarea fondurilor europene, cel puţin aceea de a avea aceşti bani pentru 25 de ani, un sfert de secol. De aceea, vreau să vă anunţ public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac!", a punctat Creţu.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro

Cum ar fi început scandalul în care Florin Tănase ar fi vrut să lovească un tricolor cu un scaun! Cum ar fi fost calmat jucătorul de la FCSB