1 an de când Dragnea a fost închis. Deputații au respins proiecte de modificare a Codurilor

27-05-2020 15:21


La exact un an de când Liviu Dragnea a intrat la închisoare, deputații au respins în plen 7 inițiative mai vechi de modificare a Codurilor Penale, numite de unii parlamentari ”proiecte toxice cu caracter penal”.

Aceste proiecte au fost iniţiate între anii 2014 - 2017 și au provocat, acum, mai multe schimburi de replici între parlamentari, pe tema luptei împotriva corupţiei.

Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a anunţat că liberalii au solicitat respingerea acestor proiecte.

"Astăzi PNL dă şansa unei victorii pentru români. Aceste proiecte au ajuns pe ordinea de zi pentru că am solicitat noi pentru a fi respinse. Astăzi nu am fi discutat aceste bombe toxice dacă nu ar fi cerut PNL. (...) Este o zi istorică pentru PNL, se vorbea de marţea neagră acum se va vorbi de miercurea neagră. Se împlineşte un an de la întemniţarea lui Liviu Dragnea. (...) Lucrurile astea se închid pentru că PNL a solicitat punerea pe ordinea de zi şi a găsit înţelegere. Este cadoul pe care PNL îl face românilor care au luptat în stradă", a susţinut Roman.

La rândul său, liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a afirmat că proiectele nu ar fi ajuns pe ordinea de zi dacă nu propuneau social-democraţii.

"Niciunul dintre noi nu suntem iniţiatori. Mă bucură faptul că împreună, prin consens, pentru că eu am propus introducerea pe ordinea de zi, respingem aceste iniţiative legislative aberante, toxice", a spus Simonis, potrivit Agerpres.

El a transmis PNL că "nu poate să acuze PSD pentru iniţiative depuse acum 6 ani şi să nu pomenească proiectul privind executarea la domiciliu a pedepselor de 7 ani, depus de PNL".

"E bine ca aceste iniţiative să fie respinse toate, indiferent de numele iniţiatorului. Indiferent câte astfel de iniţiative sunt, trebuie să fie respinse prin consens", a adăugat Simonis.

Deputatul USR Cătălin Drulă a menţionat că reprezentanţii partidului au luptat în stradă împotriva acestor proiecte, nu PNL.

"Noi suntem aici să reprezentăm cetăţenii, eram în stradă şi vom lupta să nu mai avem penali în funcţii publice", a spus Drulă.

Deputatul PNL Pavel Popescu s-a declarat deranjat de afirmaţiile parlamentarilor USR.

"Respingerea proiectelor toxice cu caracter penal este un lucru bun. Mă deranjează faptul că timp de 3 ani şi jumătate colegii USR nu au reuşit să renunţe la conceptul de castitate politică", a susţinut Popescu.

În replică, deputatul Stanciu Viziteu a spus că USR nu îşi vinde idealurile.

"E adevărat, noi nu avem cazuri de corupţie, nu am promovat iniţiative care să-i apere pe corupţi. (...) Nu suntem la fel ca voi, nu ne vom vinde idealurile, nu ne vom vinde socialiştilor cum faceţi voi, dar coabităm pentru binele românilor", a transmis deputatul USR.

Potrivit liderului USR, Dan Barna, "se ating nişte limite de ipocrizie conjunctural-oportunistă absolut fabuloase".

"Stau şi ascult de câteva zeci de minute. (...) Înţelegem cât de grozave au fost luptele împotriva corupţiei şi din partea celor de la PSD şi de la PNL. Deci, USR nu a fost în stradă, lupta principală a adus-o PNL. Se ating nişte limite de ipocrizie conjunctural-oportunistă absolut fabuloase. Nu aş fi interveni în spectacolul de stand-up comedy. Eu am luat cuvântul să vă solicit o provocare. Haideţi să punem pe ordinea de zi proiectul 'Fără penali în funcţii publice', să arătăm pe bune cetăţenilor nu doar că respingem nişte mizerii rămase pe fundul sertarului, ci că ne asumăm, ca stat, să punem un principiu în Constituţie: că acele persoane condamnate penal nu vor mai putea fi reprezentanţi aleşi ai statului român. Şi, în felul acesta, poate va începe lumea să ne creadă pe noi, ca Parlament, că vorbim serios", a spus Barna, care a remarcat că şedinţa a fost condusă pentru scurt timp de Florin Iordache, iniţiatorul Ordonanţei 13.

Victor Ponta: ”Îmi vine să vomit”

 

În schimb, liderul Pro România, Victor Ponta, s-a arătat foarte revoltat, pentru că nu sunt pedepsiți și ”procurorii corupți”, afirmând că .. îi vine să vomite.

"Mi-am propus să fiu şi eu la fel de ipocrit şi de atent, să laud lupta anticorupţie a doamnei Gorghiu care tocmai şi-a numit soţul într-o funcţie de zeci de mii de euro. (...) Să-i facem statuie lui Portocală? Că trei ani de zile am stat la tribunal până când trei judecători au spus că acuzaţiile la adresa mea erau nişte făcături politice. Îmi vine să vomit. Vreţi să facem o statuie lui Portocală. Am înţeles că trebuie să acceptăm că toţi parlamentarii sunt corupţi, că toţi primarii sunt corupţi şi aşa mai departe. Pierdeţi echilibrul! Trebuie toţi politicienii corupţi să plătească pentru asta, dar şi toţi procurorii care fac dosare politice", a afirmat Ponta.

Deputatul independent Ana Birchall, fost ministru PSD al Justiției, a evidenţiat că acest proiecte trebuie respinse.

"Salut decizia de a scoate de la sertare tot felul de iniţiative toxice, odioase şi de a le respinge. Să facem curăţenie în Parlament şi, dacă mai există astfel de iniţiative, să fie scoase şi respinse", a adăugat Birchall, care i-a transmis lui Florin Iordache că trebuie să-şi ceară scuze "pentru tot răul făcut Justiţiei".

Ce proiecte au fost respinse

 

* Astfel, potrivit Agerpres, deputaţii au respins un proiect iniţiat în 2014 de senatorul PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului penal.

Proiectul are obiect de reglementare reformularea dispoziţiilor articolelor 276 şi 277 din Codul penal referitoare la incriminarea presiunilor asupra justiţiei şi, respectiv, compromiterea intereselor justiţiei. Proiectul prevede, printre altele, că declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, complet de judecată sau a unui organ de urmărire penală, făcută în scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă. Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.

* Deputaţii au mai respins un proiect de lege de modificare a Codului penal care prevedea ca, în cazul stabilirii unei pedepse numai cu închisoarea, să se aplice pedeapsa cea mai grea, la care să se adauge un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără să se depăşească încă o dată limita maxim specială prevăzută pentru infracţiunea stabilită ca fiind cea mai grea.

Proiectul de lege, iniţiat în 2017 de deputatul PSD Eugen Neaţă, are ca obiect de reglementare modificarea lit. b) a art. 39 din Legea nr. 286/2006 privind Codul penal, în sensul ca "atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără ca acest spor să depăşească încă o dată limita maxim specială prevăzută pentru infracţiunea stabilită ca fiind cea mai grea".

* Camera Deputaţilor a respins şi propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul includerii în categoria funcţionarilor publici, în înţelesul Codului penal, a parlamentarilor şi a preşedintelui României.

Propunerea legislativă a fost iniţiată în 2015 de deputatul PSD Eugen Nicolicea şi are ca obiect de reglementare interpretarea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul prevederii exprese a faptului că în categoria funcţionarilor publici avuţi în vedere de aceste dispoziţii se încadrează şi preşedintele României, precum şi deputaţii şi senatorii.

* Un alt proiect respins de Camera Deputaţilor se referă la modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi este iniţiat în 2015 de senatorul PSD Şerban Nicolae.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare: redenumirea măsurilor preventive cele mai grave din arestarea preventivă şi arestul la domiciliu în arestul sever şi arestul la domiciliu; stabilirea unor condiţii în care să se poată face încătuşarea unui inculpat faţă de care s-a dispus o măsură preventivă; reglementarea duratei maxime a măsurilor preventive a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune, propunându-se o durată de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea de prelungire, fără ca în cursul urmăririi penale durata totală pentru care au fost dispuse aceste măsuri să poată depăşi 180 de zile. Proiectul mai prevedea ca, în cursul judecăţii, durata totală pentru care se poate dispune una dintre aceste măsuri să nu poată depăşi 3 ani, precum şi stabilirea unui număr limitat de cazuri în care se poate dispune aducerea cu mandat de aducere a unei persoane care are calitatea de suspect sau inculpat.

* Un alt proiect respins de Camera Deputaţilor este cel privind graţierea unor pedepse privative de libertate, iniţiat în 2015 de fostul senator Cristiana Anghel. Iniţiativa legislativă reglementa amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse.

* Camera Deputaţilor a respins şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală iniţiat în 2017 de mai mulţi parlamentari de la UDMR.

Proiectul de lege prevede, între altele, ca înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive, declaraţiile publice şi deciziile oficiale provenind de la autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate. Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să-şi dovedească nevinovăţia, respectiv are dreptul de a nu se autoincrimina şi de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale.

* Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, iniţiat în 2017 de mai mulţi senatori PNL, printre care şi Alina Gorghiu, a fost şi el respins de deputaţi.

Proiectul a fost adoptat de Parlament în 2018, fiind introduse mai multe amendamente în Comisia juridică. Forma finală a proiectului a fost contestată la Curtea Constituţională de liberali, iar CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate.

Camera Deputaţilor este for decizional.

 

 

VIDEO PROTVPLUS.RO
ShARE ÎN BUCATE
ShARE ÎN BUCATE - Spaghetti A.O.P.

09:51
Exclusiv PRO TV Plus
Home workout - episodul 9: Exerciții pentru mușchii pectorali și mușchii abdominali cu accesorii de fitness

03:00
Întrebarea mesei rotunde
Întrebarea Mesei Rotunde - Liviu Teodorescu - Artiști români care nu își merită succesul

30:59
Facem Level
Facem Level – episodul 9: Bobospider a dovedit că există și finaluri "drăguțe" în Mortal Kombat 11

25:17
Exclusiv PRO TV Plus
Mesajul Biancăi Adam către toți vloggeri din România: „Fă ce vrei, dar nu fă rău la nimeni”

05:52
Exclusiv PRO TV Plus
Povestea neștiută a unei românce. Cum a ajuns să fie câștigătoarea emisiunii de gătit "Crazy Delicious", produsă în Marea Britanie și disponibilă global pe Netflix

03:54
How To TikTok
TikTok te învață cum să mănânci sănătos

08:00
La Măruță
Anna Lesko, lipsită de inhibiții și in bucătărie! Ținuta sumară în care a gătit ardei umpluți

15:25
Militia Modei by Costi Dita
Miliția modei by Costi Diță, intrigat de lenjeria intimă purtată de Rihanna: “Se vede ca un parizer prins în capcană”

05:57