INTERVIU. De ce are nevoie România de submarine Scorpene din Franța. Cât de puternice sunt

×

Forțele Navale ale României ar putea primi în viitorul apropiat cel puțin un submarin modern.  

Recent, ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a anunțat că a semnat o scrisoare de intenție cu ministrul Apărării din Franţa, pentru ca România să poată achiziționa submarine franceze din clasa Scorpene şi elicoptere militare produse de companiile din Hexagon.

Delfinul, singurul submarin din dotarea Armatei Române, nu mai este operațional de 25 de ani.

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea, fost comandant al componentei operaționale navale și fost adjunct al Șefului Statului Major al Forțelor Navale, a explicat într-un interviu pentru Știrile Pro TV, realizat de Ovidiu Oanță, de ce are nevoie România de aceste submarine moderne.

Ovidiu Oanță: Domnule contraamiral, bănuiesc că sunteți la curent cu acele dezvăluiri făcute de ministrul Apărării, referitoare la acea scrisoare de intenție, semnată încă în timpul vizitei președintelui Macron la baza Mihail Kogălniceanu, în ceea ce privește achiziția de submarine și elicoptere pentru forțele navale.

Citește și
Adina Valean
Adina Vălean, despre aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE: „Totul depinde de aceste țări” | INTERVIU

Ce fel de veste este aceasta, mai ales că dumneavoastră ați fost în miezul evenimentelor.

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea: ”Da, mulțumesc pentru oportunitatea de a comenta acest subiect, de importanță pentru forțele navale și da, e un un subiect important și o declarație importantă atât pentru forțele navalee, cât și pentru România. De ce spune acest lucru? Pentru că se pare că acest contract cu corvetele încă este sub tot felul de aspecte care încă sunt de lămurit, și atunci e un pas important, în condițiile în care trebuie făcut ceva pentru forțele navale, mai ales pentru că trebuie să găsim o modalitate de a acționa în largul mării. Și dacă analizăm inclusiv summit-ul de la Madrid, putem constata că avem o dorință, de a se întări flancul estic, dar, pe de altă parte, condițiile practice din Marea Neagră și legale, de drept internațional, dau o sarcină în plus țărilor membre NATO riverane Mării Negre.

Și în aceste condiții, România trebuie să facă ceva, în condițiile în care observăm efortul depus de țările NATO pentru a întări flancul estic pe uscat, adică avem prezența a 5000 de militari din Statele Unite, avem prezența militarilor francezi și ridicarea la nivelul unei brigăzi, aviația NATO, care face inclusiv poliție aeriană în zonă.

În condițiile în care la Marea Neagră, datorită convenției de la Montreaux, nu pot, mai ales acum, spre exemplu, conform convenției, navele militare ale țărilor membre NATO nu pot intra în Marea Neagră. În timp de pace, submarinele țărilor membre NATO nu pot intra în Marea Neagră. Și în aceste condiții, avem, bănuiesc că a fost o discuție prin care s-a prezentat necesitatea ca România să ia niște măsuri și să dezvolte ceva capabilități la Marea Neagră.

Și în aceste condiții, soluția găsită în acest moment de a cumpăra aceste ... sau de a iniția procedurile pentru achiziția acestor submarine este demnă de lăudat.

FOTO: Submarin din clasa Scorpene

Ovidiu Oanță: De ce are nevoie România de submarine la Marea Neagră? Atât în contextul general și cu atât mai mult în contextul războiului din Ucraina.

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea:Aș începe prin a prezenta situația conflictului din Ucraina din acest moment. Observăm poziția și întărirea rachetelor de coastă și a sistemelor de apărare la coasta Ucrainei, care a determinat ca navele Federației Ruse să se depărteze de litoralul ucrainean, mai către peninsula Crimeea și chiar în sud către anumite zone, intrând uneori și în zonă economică exclusivă României, dar neîncălcând niciun drept internațional, faptul că ele tranzitează prin acea zonă.

Dar chiar au fost semnalate situații în care submarinele s-au apropiat de litoralul ucrainean, au lansat rachete și au lovit anumite obiective din adâncimea teritoriului ucrainean, funcție de bătaia rachetelor. Și în aceste condiții, aceste submarine care urmează a fi achiziționate, vorbesc de cele franțuzești, au capabilitatea de a lansa rachete navă-navă și bineînțeles navă-obiective de la litoral. În aceste condiții, gândiți-vă că putem merge oriunde în Marea Neagră și se pot alege anumite obiective care pot fi lovite, asta pe de o parte.

Pe de altă parte, prezența unor submarine, la o distanță față de litoralul românesc, poate prezenta sau poate asigura identificarea anumitor ținte care să fie după aceea lovite de aviație sau de rachetele de coastă, în condițiile în care nu toate țintele care sunt pe mare pot fi descoperite până la bătaia maximă a rachetelor de coastă, spre exemplu. În aceste condiții, da, submarinele pot reprezenta un plus pentru forțele navale.”

Ovidiu Oanță: Mai ales că singurul submarin pe care-l dețin forțele navale - să mă corectați dacă spun vreo prostie - ”Delfinul”, nu mai este operațional de vreo 25 de ani. Asta, după ce a fost operațional doar vreo 10, între '86 și '96.

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea:Da, într-adevăr, în anii 90 submarinul Delfinul a ieșit din operativitate, în condițiile în care la vremea respectivă, prin anii '95-'96 trebuia să intre în reparații capitale, și reparațiile capitale nu se puteau face decât în Federația Rusă, că deja era Federația Rusă, mă rog, au apărut tot felul de complicații și la momentul respectiv n-a fost posibilă modernizarea, și practic din acest moment submarinul a fost menținut pentru forțele navale, numai ca o școală pentru submariniști, și se pare că acum își va dovedi utilitatea.

Și, pe de altă parte, în condițiile în care tu nu ești prezent într-un anumit mediu, la nivel internațional, nu ești întrebat de ce se întâmplă în mediul respectiv, adică se pot lua decizii privind activitățile submarine, tot ce înseamnă partea aceasta submarină, fără România să fie întrebată, pentru că dacă n-ai mijloc submarin, n-ai de ce să fie întrebat, pentru că nu e cazul.

Și din aceste 2 considerente, pentru a nu dispărea la nivel internațional dintr-un mediu care există și care este destul de mare la nivel mondial, ne gândim ce suprafață de apă există, și pentru a menține o școală de submariniști, dacă acest contract se va derula, se va justifica motivul pentru care a fost păstrat acest submarin.”

FOTO: Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea 

Ovidiu Oanță: Aș vrea să vă rog să abordați cu analiza dumneavoastră o radiografie comparativă, ar putea exista suficiente voci, pentru că un submarin nu este totuși foarte ieftin, care să spună că România a investit și investește deja mulți bani în modernizarea tehnicii militare. Dacă ar fi să punem în balanță și contextul politico-militar existent pe care-l urmărim, dar și nevoia de înzestrare, prin prisma acestor prețuri, care ar fi, practic, esența?

Și, mai mult decât atât, aș vrea să punctați câte submarine ar fi suficiente pentru forțele navale, așa încât să fie asigurată defensiva și la nivelul Mării Negre?

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea: ”O să încep cu ultima întrebare, adică numărul de submarine. Din punct de vedere operațional, 3 submarine este minimum pentru a avea, spre exemplu, cel puțin 1 dacă nu 2 submarine permanent, dislocate pe mare. Pentru că principalul atu al unui submarin este faptul că el se află undeva în Marea Neagră. Nimeni nu știe unde este. Vorbesc nu de forțele proprii, ci de ceilalți. Nu știu unde se află acest submarin și ce obiective și ce misiune are de îndeplinit la un anumit semnal. Și în aceste condiții, un submarin trebuie menținut, dacă îl ai în dotare, trebuie menținut permanent, să fie în misiune sub apă, undeva în Marea Neagră. Dacă sunt două, cu atât mai bine. Și în caz de conflict sau de situație tensionată sau altceva poate fi scos și al treilea, dacă situația operațională impune. Dar, pentru România, la Marea Neagră, trei submarine sunt suficiente.

Acum venim pe partea cealaltă, de ce ar fi submarinele. Acum, vedeți dumneavoastră, avem bateria antiaeriană adusă de francezi, când au a venit în în Dobrogea și au adus și apărare antiaeriană. Avem sistemele, avem aviația NATO care deja face poliție aeriană și sprijină România. Avem dislocarea, la un anumit moment vor fi cel puțin două brigăzi de forțe NATO, vorbesc de Statele Unite și NATO, o brigadă, deci, cei 5000 de militari ai Statelor Unite și încă o brigadă sub care va fi construită, în jurul proiectului dezvoltat de Franța. În aceste condiții, revin la ceea ce am spus la începutul interviului, adică probabil a fost și o solicitare a NATO către România, în condițiile în care, da, vă sprijinim în aer, vă sprijinim pe uscat, aducem forțe în zonă, dar nu trebuie să ne apărăm, să pun șanțuri pe litoralul României.

Trebuie să ne dispunem și noi să ne dislocăm în adâncimea dispozitivului, cât se poate mai departe de litoralul României, să primim informații, și submarinul care va fi dislocat în Marea Neagră să transmită date la litoral privind situația Mării Negre, ce se întâmplă, în așa fel încât orice mișcare de pe peninsula Crimeea sau din partea cealaltă, de pe partea cealaltă a Mării Negre, să fie identificată la timp, să avem timp să ridicăm aviația, să avem timp să alertăm sistemele și dispozitivele de la litoral, pentru a asigura un răspuns adecvat, dacă situația strategică o va impune.

Deci, din aceste considerente, submarinul sau submarinele reprezintă o capabilitate importantă pentru România și pentru NATO. Vreau să subliniez faptul că trebuie privit în contextul acesta, cu România membră NATO.”

Ovidiu Oanță: Asta aș vrea să vă spun, că, pe lângă submarine, este posibil să luăm și elicoptere pentru forțele navale. Este și această capabilitate o necesitate în același context politico-militar?

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea: ”Acum aș merge .. elicopter-submarin. Avem submarin care, cum am prezentat din punct de vedere tactic, descoperă țintele la o anumită distanță de litoral și bănuiesc că dacă vor fi elicoptere navale, ele vor fi ori împotriva submarinelor, ori și cel mai bine ar fi să aibă rachete aer-navă. În aceste condiții, o țintă descoperită de submarin transmisă la un purtător, care pot fi fregatele sau corvetele, care și acum pot opera elicoptere, ridică elicopterul și va lovi o țintă înainte ca ținta aceea să știe că a fost descoperită cu mijloacele radiotehnice. Adică, practic, se poate acționa din nou, subliniez faptul, în adâncime, la distanță mare de litoral, în așa fel încât să se creeze mai multe aliniamente defensive până în momentul în care ajungi să aperi orașul Constanța, ca în Al Doilea Război Mondial, cu artileria de coastă și cu navele sovietice bombardând orașul.”

Ovidiu Oanță: O ultimă întrebare. Cât costă un submarin din clasa Scorpène?

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea: ” Acum, eu m-am uitat cu câteva caracteristici, chiar nu știu prețurile pe subiectul acesta.”

Ovidiu Oanță: Estimativ. Pentru că înțeleg că, oricum, în această fază forțele navale trebuie să facă un studiu în casre să arate ce tip de echipare să aibă, care ar fi numărul necesar, tocmai pentru a se declanșa și procedura în Parlament.

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea: ”În primul rând trebuie identificate capabilitățile operaționale, așa cum v-am spus, adică rachete, torpile, capabilități de minare, ce tip de mină ... Trebuie să aibă anumite dimensiuni, dacă minele noastre vor intra acolo. Deci e o analiză mai mai aprofundată, chiar nu pot să nu pot să estimez un preț, pentru că sunt foarte multe.”

Ovidiu Oanță: Dar este de nivelul unui miliard de euro, de exemplu, un submarin?

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea: ”Poate fi cu dotări și cu sistemele de rachete și cu rachetele la vârf, poate fi, da. Adică, nu, nu poate fi exclus. Gândiți-vă că sunt rachete complexe, torpilele, dacă tot sistemul de armament și dacă mai ales încă un plin, chiar dacă poate fi un miliard da. Depinde de numărul de submarine pe care-l comanzi. Toate acestea intră în discuții și probabil așa cum a zis foarte bine ați punctat, ele vor pleca de la cerințele operaționale, adică pentru care va fi principala misiune a lui, cu ce dotări trebuie adus, să aibă la bord și să nu uităm partea de instruire a echipajului, pentru că avem școala de submarine, adică s-a menținut, avem un nucleu, să spunem, de oameni care știu ce înseamnă acțiunile sub apă, dar echipamentele vor fi altele.

Și pregătirea trebuie luată în calcul. Adică pachetul trebuie privit cu totul, nu numai faptul că am luat un submarin. Ci, ele înseamnă mai multe elemente care vor fi luate în calcul și care în momentul în care se va spune în prețul respectiv, este bine să se înțeleagă că sunt mai multe aspecte integrate în acel preț, mai multe componente integrate, nu numai pur și simplu submarin și uite costă”.

 

 

Citește și...
INTERVIU cu procurorul general Scutea. Cum vor ancheta procurorii români crimele Rusiei în Ucraina
INTERVIU cu procurorul general Scutea. Cum vor ancheta procurorii români crimele Rusiei în Ucraina

Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a explicat pentru Știrile Pro TV cum se va desfășura ancheta procurorilor români privind săvârșirea de infracțiuni contra umanității în Ucraina.    

Adina Vălean, despre aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE: „Totul depinde de aceste țări” | INTERVIU
Adina Vălean, despre aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE: „Totul depinde de aceste țări” | INTERVIU

Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, a declarat, într-un interviu pentru Știrile Pro TV, că Moldova și Ucraina sunt destul de avansate în parcursul european.

Șeful NATO avertizează: Războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile
Șeful NATO avertizează: Războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile

Războiul din Ucraina ar putea dura "ani de zile", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat, duminică, de cotidianul german Bild am Sonntag, preluat de AFP şi Reuters, anunță Agerpres.

INTERVIU Mircea Geoană, despre războiul din Ucraina: Avem o obligație morală și strategică pentru a sprijini această țară

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit, pentru Știrile PRO TV, despre aderarea Finlandei la Organizația Nord-Atlantică, dar și despre ce înseamnă în prezent, pentru România, războiul Rusiei din Ucraina.

Recomandări
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,98% pe an, vineri
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,98% pe an, vineri

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a revenit sub pragul de 8% pe an, după ce vineri a coborât la 7,98%, de la 8,02% pe an, în ziua precedentă, conform BNR.

Washington Post: FBI a căutat la reşedinţa lui Trump de la Mar-a-Lago documente clasificate legate de arme nucleare
Washington Post: FBI a căutat la reşedinţa lui Trump de la Mar-a-Lago documente clasificate legate de arme nucleare

Agenţii federali americani care au percheziţionat săptămâna aceasta locuinţa fostului preşedinte Donald Trump din Florida căutau documente legate de arme nucleare, a relatat joi Washington Post, conform Reuters.

Noi bombardamente în Doneţk. Șapte civili au fost uciși
Noi bombardamente în Doneţk. Șapte civili au fost uciși

Vineri au loc noi bombardamente în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei. Bilanțul provizoriu arată că șapte civili au fost uciși.