Vladimir Putin, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace 2014

61477010

Un numar record de 278 de persoane este propus sa obtina Premiul Nobel pentru Pace in 2014, de la Vladimir Putin, care ameninta in prezent Ucraina, si pana la fostul consultant NSA Edward Snowden, dar si Papa Francisc, relateaza AFP.

Pana la anuntarea numelui laureatului, pe 10 octombrie, Comitetul Nobel va examina cele 278 de candidaturi, a anuntat marti influentul sau secretar general Geir Lundestad.

Ca de obicei, Comitetul nu a spus o vorba despre identitatea pretendentilor, multumindu-se sa anunte ca 47 dintre ei sunt organizatii.

Lista candidatilor este tinuta secreta timp de cel putin 50 de ani, insa cei care ii propun pot sa spuna in mod public pe cine sustin.

Presedintele rus Vladimir Putin ar figura printre candidati. In octombrie, personalitati ruse i-au propus candidatura pentru rolul pe care l-a jucat in criza din Siria.

Fostul agent KGB a permis evitarea unor atacuri americane asupra Siriei, ca represalii la un atac cu armament chimic impotriva populatiei siriene, sugerand plasarea sub control international a arsenalului chimic detinut de catre regimul presedintelui Bashar al-Assad.

Propunerea unei candidaturi este relativ usoara, mii de persoane fiind abilitate sa depuna candidaturi, de la parlamentari si ministri din toate statele, anumiti profesori universitari, fosti laureati, membri ai anumitor organizatii internationale si pana la membri ai Comitetului Nobel, in cadrul primei reuniuni a Comitetului, care a avut loc marti.

Comitetul insista, totusi, asupra faptului ca a fi propus nu constituie o forma de recunoastere din partea sa. Sansele ca Putin sa devina laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 2014 sunt reduse, in contextul angajarii fortelor ruse in Ucraina, unde este suspectat ca a trimis militari pentru a prelua controlul asupra Crimeei. - Papa Francisc, Chelsea Manning si Malala, printre propusi "Numarul propunerilor creste aproape anual, ceea ce ilustreaza un interes ridicat pentru pace", a declarat Lundestad pentru AFP.

"Primim propuneri din absolut toate partile lumii". a adaugat el. Intre celelalte posibile candidaturi se afla si cea a fostului consultant al Agentiei Natioale americane pentru Securitate (NSA) Edward Snowden, refugiat in Rusia, acuzat de spionaj si furt de documente oficiale in tara sa, dupa ce a dezvaluit practici americane in domeniul supravegherii.

Alte persoane considerate "lansatoare de alerte" ("whistleblower"), ca Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, si fostul militar Chelsea Manning se pare ca au fost, de asemenea, propuse.

Printre favoriti anul trecut, Malala Yousafzai, in varsta de 16 ani, care a scapat cu viata in urma unui atac al talibanilor si care este considerata un simbol al luptei pentru educatia fetelor, s-ar afla din nou in cursa.

Premiul a fost acordat, anul trecut, Organizatiei pentru Intezicerea Armelor Chimice (OIAC), implicata, atunci dar si in prezent, in desfiintarea arsenalului chimic al regimului sirian. Intre cei propusi in trecut, dar care par sa candideze si in 2014, se mai afla activistul belarus Ales Beliatki, in pezent incarcerat, si medicul congolez Denis Mukwege, care ofera ingrijiri femeilor victime ale violentelor sexuale in Republica Democratica Congo.

Directorul Institutului de Cercetare pentru Pace de la Oslo (PRIO) Kristian Berg Harpviken, un observator atent al premiilor Nobel, l-a prezentat pe Papa Francisc drept favoritul sau, in acest an, "pentru activitatea de redistribuire a bogatiei catre cei nevoiasi".

Harpviken este unul dintre putinii experti care indraznesc sa preconizeze identitatea laureatului. Intrebat despre situatia tensionata din Ucraina, el a spus ca este dificil, in prezent, sa se distinga vreo organizatie sau persoana susceptibile sa joace un rol major in favoarea pacii in aceasta regiune, in lunile viitoare.

"Situatia dramatica in care se afla Ucraina poate influenta reflectia Comitetului Nobel, dar nu vad, in acest stadiu, un candidat care sa se degaje", a declarat el pentru AFP. Intre celelalte piste, procesele de pace in Birmania sau Columbia ar putea sa fie recompensate cu un Nobel, in cazul unor progrese majore, a apreciat el.

Articol recomandat de sport.ro
Încep lucrările la stadionul de 64.000.000€ din România: ”Cam astea sunt informațiile”
Încep lucrările la stadionul de 64.000.000€ din România: ”Cam astea sunt informațiile”
Citește și...
Efectele mai puțin cunoscute ale caniculei asupra pacienților cu anumite afecțiuni. Cum pot fi prevenite

Zilele foarte călduroase și umede sunt neplăcute pentru oricine, însă, pentru persoanele care suferă de anumite afecțiuni, ele pot reprezenta un risc serios pentru sănătate.

Putin a dezvăluit marea condiție a Rusiei pentru a negocia pacea cu Ucraina. Pe ce spune că trebuie să se bazeze discuțiile

Vladimir Putin a declarat că Rusia este dispusă să poarte negocieri de pace cu Ucraina, dar numai pe baza condițiilor convenite în cadrul negocierilor de la Istanbul din 2022, care au fost considerate pe scară largă ca fiind nefavorabile Ucrainei.

Doar unul din patru tineri europeni crede că va avea un viitor mai bun decât părinții săi - Studiu

Doar unul din patru tineri europeni este de părere că generaţia sa o va duce mai bine în viitor decât părinţii săi, relevă studiul 'Young Europe', realizat de institutul YouGov şi publicat miercuri la Berlin, transmite dpa.

Recomandări
Sistemul american anti-dronă Merops a fost integrat complet în apărarea antiaeriană a Armatei Române. Ce are în dotare

Sistemul anti-dronă Merops, furnizat României de Statele Unite în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral, a fost integrat și operaționalizat în cadrul sistemului de apărare al Armatei Române, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.

Planul lui Sorin Grindeanu, dacă va fi desemnat premier de Nicușor Dan: ”În niciun caz .. să avem cinci vicepremieri”

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, miercuri, liniile roșii ale partidului, în negocierile pentru formarea unui nou guvern: fără vicepremieri multipli, fără miniștri impuși de președinte și fără susținere pentru un cabinet din care PSD nu face parte.

CCR a decis. Legea care permite împuşcarea a peste 900 de urşi în următorii doi ani este constituțională

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că legea care permite împuşcarea a câte peste 900 de urşi, în 2026 şi 2027, ca măsuri de prevenţie şi de intervenţie, este constituţională.