Arma cu raze termice, cunoscută oficial sub denumirea de „Sistem de respingere activă” (Active Denial System), este o armă neletală care emite un fascicul invizibil de unde electromagnetice ce poate ajunge la o distanţă de puţin peste o jumătate de milă (cca. 1 km), unei note semnate luna trecută de secretarul apărării, Pete Hegseth, obţinută de CNN, conform News.ro.
Fasciculul de energie provoacă o senzaţie de arsură atunci când intră în contact cu pielea umană - senzaţie pe care oficialii Pentagonului au comparat-o anterior cu senzaţia de val de căldură resimţită la deschiderea unui cuptor încins.
Oficialii militari au afirmat că „efectul de furnicătură” rezultat durează între 10 şi 15 minute, dar generează şi „o dorinţă instinctivă şi irezistibilă de a fugi de efectul respectiv”.
Utilizarea razei cu efect termic la graniţa SUA ar fi un pas fără precedent, chiar şi pentru administraţia Trump, care a făcut din securitatea frontierelor şi din înăsprirea măsurilor împotriva imigraţiei o prioritate absolută, notează CNN.
Cererea Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) nu a specificat unde sau cum ar fi testată arma şi cum ar putea fi utilizată în cele din urmă, dar, de-a lungul anilor, au existat discuţii interne privind posibila utilizare a acesteia pentru dispersarea mulţimilor de-a lungul graniţei dintre SUA şi Mexic, potrivit unor actuali şi foşti oficiali ai Serviciului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor.
Oficialii americani au luat în considerare, de asemenea, utilizarea sistemului în momente de tulburări interne, inclusiv la sfârşitul primului mandat al preşedintelui Donald Trump, când au izbucnit proteste în urma uciderii lui George Floyd, potrivit unui fost oficial american familiarizat cu acele discuţii.
Nota autorizează „împrumutul temporar” al unui sistem ADS pentru o perioadă de şapte luni, începând din septembrie, şi precizează că acesta „nu va fi operat de personalul DoW (Departamentul de Război)”, ceea ce pare să exonereze Pentagonul de orice responsabilitate cu privire la modul în care sistemul cu energie dirijată ar putea fi utilizat în cele din urmă.
De asemenea, se precizează că DHS este singurul responsabil pentru „utilizarea sistemului, punerea în practică şi dezvoltarea tacticii, tehnicilor şi procedurilor”.
La sfârşitul perioadei de împrumut de şapte luni, DHS poate depune o cerere suplimentară pentru utilizarea în continuare a sistemului Pentagonului în operaţiunile de frontieră, în funcţie de necesităţi, a declarat un oficial al Departamentului Apărării pentru CNN.
„CBP (Serviciul Vamal şi de Protecţie a Frontierelor al SUA) evaluează continuu noi tehnologii, în special cele care sporesc eficacitatea operaţională şi consolidează capacităţile de misiune”, a declarat un purtător de cuvânt al Serviciului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor într-o declaraţie pentru CNN.
Pentagonul a redirecţionat CNN către DHS atunci când i-a fost solicitat un comentariu.
Riscuri și probleme legale
Armata SUA a desfăşurat pentru timp scurt sistemul în Afganistan în urmă cu aproape două decenii, dar a refuzat în cele din urmă să îl utilizeze în timpul operaţiunilor de luptă active.
Armata SUA a luat în considerare, de asemenea, utilizarea sistemului în scopul controlului mulţimii la facilităţile americane din străinătate unde erau deţinuţi terorişti la momentul respectiv, dar a refuzat în cele din urmă să îl folosească şi în acest scop, potrivit unei surse familiarizate cu acele considerente interne anterioare.
Oficialii Serviciului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor au luat în considerare anterior ideea utilizării sistemului în zonele cu o concentraţie ridicată de treceri ilegale. Oficialii de frontieră au discutat ocazional despre posibilitatea utilizării sistemului ca instrument de dispersare a mulţimii, dar acesta nu a fost niciodată desfăşurat.
Oficialii s-au confruntat cu obstacole legate de aspectele legale, utilizarea forţei, eficacitatea şi potenţialele probleme privind suveranitatea, în special în cazul în care sistemul ar fi fost utilizat împotriva persoanelor aflate în Mexic care nu trecuseră încă graniţa în SUA. Principala preocupare, însă, a fost aceea dacă oamenii ar putea fi răniţi, direct sau indirect, de această armă.
„Chiar dacă îi alungă pe oameni înapoi spre râu, nu vrei ca aceştia să intre în apă şi să se înece”, a declarat pentru CNN un fost oficial al CBP. „Având în vedere costurile, instruirea şi politicile pe care le vei crea, merită oare efortul?” s-a întrebat el.
În 2018, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, oficialii CBP au luat în considerare, de asemenea, utilizarea acestuia împotriva migranţilor, dar secretarul de atunci al Securităţii Interne, Kirstjen Nielsen, a respins ideea. „Problema era tratarea imigranţilor şi a cetăţenilor ca pe nişte combatanţi inamici”, a declarat pentru CNN un fost oficial al Departamentului Securităţii Interne (DHS), familiarizat cu discuţiile anterioare privind utilizarea armei împotriva migranţilor.
Unii agenţi ai Poliţiei de Frontieră au pus recent la îndoială necesitatea acestui instrument, având în vedere numărul redus de treceri de frontieră şi creşterea efectivelor de personal, potrivit unui alt fost oficial al CBP.
