Stephen Hawking, omul care și-a transformat boala într-un atu: „Nimeni nu trebuie să-și piardă speranța”
Stephen Hawking, care a murit la vârsta de 76 de ani, a dus o luptă cu o scleroză laterală amiotrofică, însă în ciuda acestei afecțiuni, a devenit unul dintre cei mai renumiți și respectați oameni de știință ai vremurilor.
Era un bărbat cu un puternic simț al umorului, care a devenit un popular ambasador al științei și s-a asigurat întotdeauna că lucrările sale pot fi accesibile publicului larg, scrie BBC News, în necrologul dedicat fizicianului.
Astfel, lucrarea sa „O scurtă istorie a timpului” a devenit, în mod neașteptat, un best-seller, chiar dacă este neclar cât de multe persoane au reușit să o parcurgă din scoarță-n scoarță. Nu s-a rezumat doar la atât; și-a transformat vocea într-un simbol, apărând într-o serie de seriale și de înregistrări vocale.
Cine a fost Stephen Hawking
Stephen William Hawking s-a născut în Oxford, pe 8 ianuarie 1942. Tatăl său, un cercetător în domeniul biologiei, și-a luat soția și au decis să fugă din Londra, ca să scape de bombardamentele germane. Astfel, Hawking a copilărit în Londra și St. Albans. După ce și-a obținut o diplomă în fizică la Oxford, și-a continuat cercetările postuniversitare în domeniul cosmologiei la Cambridge.
În adolescență, era pasionat de călărie, dar când se afla la Cambridge a fost diagnosticat cu o maladie neurodegenerativă care urma să-l lase complet paralizat. În 1964, când se pregătea să se căsătorească cu prima sa soție, Jane, doctorii i-au spus că mai are de trăit între doi și trei ani. Cu toate acestea, boala a avansat mult mai lent decât se așteptau.
Astfel, Hawking a devenit tatăl a trei copii și, chiar dacă până în 1988 ajunsese să poată vorbi doar cu ajutorul unul sintetizator vocal, a terminat de scris „O scurtă istorie a timpului.”
Stephen Hawking a descoperit fenomenul devenit cunoscut drept „radiațiile Hawking”, conform căruia găurile negre pierd energie și, în cele din urmă, că dispar. Astfel, el și-a câștigat renumele pentru capacitatea sa extraordinară de a vizualiza soluții științifice fără să facă anumite calcule sau experimente.
Cu toate acestea, „teoria întregului” – care sugerează că universul evoluează conform unor legi bine definite – a fost ceea ce i-a atras pe mulți.
„Acest set de legi ne pot oferi răspunsurile la întrebări precum: Cum s-a născut universul? Când și dacă se va sfârși? Dacă da, cum se va produce asta? Dacă găsim răspunsurile la aceste întrebări, ar trebui să fim capabili să intrăm în mintea lui Dumnezeu”, spunea el la un moment dat.
Într-o ministerie pentru postul Discovery, Hawking susținea că este perfect logic să ne asumăm că există viață inteligentă și în alte locuri cu excepția Pământului, însă a avertizat că extratereștrii ar putea să vină pe pământ doar pentru a se folosi de resurse, după care să plece mai departe.
„Cred că viața pe Pământ este într-un pericol din ce în ce mai mare să dispară din cauza unor dezastre precum un război nuclear, un virus creat în laborator sau alte pericole. Cred că omenirea nu va avea niciun viitor dacă nu se mută în spațiu. De aceea, vreau să încurajez interesul publicului larg pentru spațiu”, a declarat el la un moment dat.
Imaginea lui Hawking în cultura populară
Chiar și realizatorii serialului de animație „The Simpsons” i-au dedicat omului de știință un episod. Astfel, el este portretizat în timp ce bea la un bar cu Homer, sugerând că i-ar putea fura acestuia ideea că universul are forma unei gogoși. Totodată, a apărut în persoană într-un episod al unui serial de comedie BBC „Spiridușul roșu”, cât și sub formă de hologramă în „Star Treck: Următoarea Generație.”
Grupul rock Pink Floyd i-a folosit vocea sintetizată pentru introducerea melodiei „Keep Talking” de pe albumul „The Division Bell” (1994).
În 2014, după viața fizicianului a fost făcut filmul „Teoria întregului”, bazat pe felul în care prima sa soție, Jane Hawking, își amintește relația lor. În acest context, Hawking s-a întâlnit cu actorul Eddie Redmayne, ca parte din pregătirea rolului de om de știință.
Hawking, despre boala sa
În ciuda obstacolelor întâmpinate pe parcursul vieții, el a fost profesor la Universitatea Cambridge, iar în 2001 a finalizat a doua lui lucrare „Universul într-o coajă de nucă.”
Stephen Hawking credea că sclerozalaterală amiotrofică i-a adus anumite beneficii, ba chiar susținea că era foarte plictisit de viață înainte ca afecțiunea să evolueze. Cu toate acestea, el a devenit depenent de alte persoane. Din acest motiv, și-a arătat adesea mulțumirea pentru soția sa, care l-a îngrijit timp de peste 20 de ani, cât și rudelor și prietenilor care au fost șocați că și-a părăsit soția pentru una din îngrijitoarele sale, cu care s-a căsătorit în 1995.
În jurul anilor 2000, Hawking a devenit un vizitator frecvent al departamentului de urgență de la spitalul Addenbrooke din Cambridge, unde a fost îngrijit pentru diverse afecțiuni. Poliția a interogat mai multe persoane cu privire la suspiciuni că fizicianul ar fi fost abuzat fizic și verbal timp de mai mulți ani.
Cei care îl cunoșteau spun că era imprevizibil și, de multe ori își conducea aproape iresponsabil scaunul electric cu rotile. Astfel, acesta a insistat că respectivele răni nu au fost cauzate de abuzuri. De aceea, polițiștii nu au luat nicio măsură.
La un moment dat, el a scris că a trăit cu această maladie timp de aproape toată viața adultă, dar că asta nu l-a oprit din a avea o viață de familie și o carieră de succes.
„Ne arată că nimeni nu trebuie să-și piardă speranța”, a spus el.
Etichete: Stephen Hawking, stephen hawking a murit,
Dată publicare:
