Pierderea locurilor de muncă i-a îndepărtat și pe tineri de o activitate care, timp de mulți ani, a reprezentat o sursă importantă de oportunități profesionale, scrie El Espanol.
În prezent, în condițiile în care locuințele se află în centrul agendei economice, companiile se confruntă cu un obstacol tot mai mare: lipsa specialiștilor capabili să facă față volumului de lucrări cerut de piață.
În acest context, industria construcțiilor din Spania se confruntă cu un paradox: deși nivelul ocupării forței de muncă este ridicat, companiilor le este din ce în ce mai greu să găsească personal pentru anumite posturi.
Spania are nevoie de 700.000 de muncitori în construcții
Sectorul are în prezent peste 1,4 milioane de persoane afiliate la sistemul de securitate socială, însă deficitul de forță de muncă a devenit unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării sale.
Potrivit Confederației Naționale a Construcțiilor (CNC), Spania va avea nevoie de aproximativ 700.000 de lucrători în următorii ani, pentru a face față schimbului generațional și cererii anticipate de activitate.
Această cifră nu reprezintă numărul posturilor vacante în prezent, ci necesarul de noi profesioniști, în contextul pensionării a mii de angajați și al creșterii numărului de proiecte.
Unul dintre principalii factori care explică deficitul de personal este îmbătrânirea forței de muncă. Potrivit unui studiu realizat de BBVA Research, aproape 68% dintre lucrătorii din construcții au peste 45 de ani. Această situație, combinată cu numărul redus de tineri care intră în domeniu, îngreunează reînnoirea generațională.
O parte din lipsa noilor angajați poate fi explicată prin atractivitatea tot mai scăzută a acestor meserii. Efortul fizic ridicat, lipsa pregătirii specializate și percepția tradițională asupra profesiei i-au îndepărtat pe mulți tineri de acest sector.
Deși venirea lucrătorilor străini a contribuit la atenuarea parțială a deficitului de personal, integrarea acestora nu compensează încă ritmul în care se retrag profesioniștii cu experiență.
Din 2016, numărul posturilor neocupate din industria construcțiilor s-a cvadruplat, transformând acest sector într-unul dintre domeniile în care angajatorii întâmpină cele mai mari dificultăți în recrutarea personalului.
Salarii de peste 30.000 de euro pe an pentru specialiști
În acest context, companiile încearcă să atragă noi profesioniști apelând la unul dintre principalele argumente: salariile.
Deși acestea variază în funcție de contractul colectiv aplicabil în fiecare provincie și de categoria profesională, un muncitor poate începe cu un salariu de aproximativ 20.000–23.000 de euro brut pe an, în timp ce un muncitor calificat de primă categorie poate depăși 28.000 de euro anual, în funcție de experiență și de sporuri.
Pentru specialiștii cu competențe specifice sau care ocupă funcții cu responsabilități mai mari, salariile pot depăși 30.000 de euro anual.
Cu toate acestea, majorările salariale nu sunt suficiente pentru a rezolva deficitul de personal. Sectorul caută și alte modalități de a deveni mai atractiv, precum dezvoltarea construcțiilor industrializate și creșterea numărului de femei angajate.
În 2025, sectorul a înregistrat un număr record de 166.833 de femei afiliate la sistemul de securitate socială, reprezentând 11,5% din totalul lucrătorilor, potrivit datelor Fundației pentru Construcții.
În ciuda acestor progrese, problema rămâne una structurală, iar lipsa muncitorilor calificați și a specialiștilor continuă să reprezinte una dintre principalele provocări pentru asigurarea schimbului generațional și satisfacerea cererii tot mai mari de locuințe.
