Într-o declarație făcută în fața presei la Kiev, Zelenski a subliniat că țara sa „nu a participat niciodată oficial la vreo operațiune legată de sabotajul asupra Nord Stream”, adăugând că Germania este „perfect conștientă de faptul că Ucraina nu a fost la originea, nici la execuția și nici măcar la planificarea acestei operațiuni”.

Declarațiile președintelui ucrainean vin după ce, luna trecută, procurorii germani au stabilit că exploziile subacvatice care au avariat conductele Nord Stream au fost provocate la ordinul statului ucrainean. În plus, arestarea miercuri, în Croația, a unui cetățean ucrainean suspectat de participare la sabotaj, precum și arestarea anterioară a unui alt ucrainean în Italia și predarea sa Germaniei, au readus în atenția publică acest caz.

Zelenski: „Este foarte important pentru noi să nu pierdem încrederea partenerilor”

Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina colaborează cu Germania în anchetă și și-a exprimat speranța că acest caz nu le va afecta relațiile bilaterale, mai ales că Germania este principala susținătoare europeană a Ucrainei în războiul cu Rusia. „Este foarte important pentru noi să nu pierdem parteneriatul nostru, să nu pierdem încrederea țărilor europene care au ajutat Ucraina încă de la începutul acestui război”, a subliniat Zelenski.

Contextul sabotajului Nord Stream

Pe 26 septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una dintre cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit și care până atunci nu fusese folosit. Alte explozii în aceeași zonă au avariat ambele conducte ale Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din 2011.

Recomandări Video

Anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia și Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două țări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbați și o femeie ca participanți la sabotaj.

Relațiile germano-ucrainene, sub presiune

Deși un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit, Berlinul a refuzat să primească gaz rusesc prin această rută, invocând invazia rusă în Ucraina și noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale rusești.