De asemenea, partidul propune introducerea unor măsuri mai stricte de verificare digitală a vârstei pentru adolescenţi, transmite Reuters.
Propunerile sporesc presiunea politică în Germania şi în restul Europei pentru adoptarea unor limitări similare.
La conferinţa partidului desfăşurată în Stuttgart, CDU a cerut şi sancţionarea platformelor care nu aplică aceste reguli, precum şi armonizarea standardelor de vârstă la nivelul Uniunii Europene.
Tot mai multe ţări europene, printre care Spania, Grecia, Franţa şi Regatul Unit, analizează măsuri asemănătoare pentru platforme precum TikTok sau Instagram, urmând modelul Australiei, prima ţară care a impus anul trecut o interdicţie oficială pentru accesul copiilor la reţele sociale.
Presiunea Europei asupra companiilor tehnologice riscă să provoace tensiuni cu Statele Unite, după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat cu tarife şi sancţiuni dacă ţările UE vor introduce noi taxe sau reglementări care afectează firmele americane.
Moţiunea CDU cere explicit: ”Guvernul federal să introducă o limită de vârstă de 14 ani pentru folosirea reţelelor sociale şi să abordeze nevoia specială de protecţie în spaţiul digital până la vârsta de 16 ani.”
Şi partenerii de coaliţie ai CDU, din Partidul Social‑Democrat (SPD), susţin restricţiile, ceea ce face probabil ca guvernul federal să promoveze o legislaţie în acest sens.
Totuşi, în Germania, reglementarea media este competenţă la nivelul fiecărui stat federal, ceea ce complică adoptarea rapidă a unor reguli uniforme.
Elevii din Bonn, împărțiți în opinii
O posibilă interdicţie ar afecta milioane de copii, inclusiv elevi precum cei de la liceul Cardinal Frings din Bonn, surprinşi cu telefoanele în mână în curtea şcolii.
”Mi se pare corect, dar cred că părinţii ar trebui să decidă, nu statul”, spune Moritz, 13 ani, care spune că urmăreşte doar YouTube.
O altă elevă, Emma, 13 ani, foloseşte aproape exclusiv Snapchat, dar are limită de timp pe telefon: ”Ar fi ciudat… te obişnuieşti să trimiţi un snap dimineaţa, înainte de şcoală.”
Ella, 12 ani, recunoaşte că reţelele dau dependenţă: ”Am TikTok şi Instagram, dar înţeleg cât de uşor creează dependenţă.”
Profesorul Till Franke crede că interdicţia ar produce ”un şoc iniţial”, dar elevii s-ar adapta: ”Ar găsi alte modalităţi de a comunica.”
Ce se întâmplă în România referitor la restricționarea accesului minorilor pe rețelele sociale
Un proiect de lege depus în Parlament vrea ca tinerii sub 15 ani să nu mai aibă conturi pe rețele sociale. În plus, telefonul ar urma să fie interzis în timpul orelor de la școală.
Însă, premierul României a precizat că o astfel de măsură este dificil de implementat în practică.
„Îmi este greu să cred că am putea să venim cu astfel de interdicții pentru că v-am spus că trebuie gândite niște lucruri pe care chiar le poți pune în practică. Altfel, e greu doar să iei o măsură, dar care dacă nu o poți pune în practică, din punctul meu de vedere mai bine nu o iei pentru că altfel nu ai un fundament pentru a înțelege că trebuie să respecți regulile și legile.”
Pe de altă parte, șeful DSU, Raed Arafat a cerut să se ia măsuri imediate pentru excluderea minorilor de pe rețelele de socializare. El a precizat că aceștia se confruntă adesea cu tulburări de somn, dar și cu probleme emoționale - depresie, izolare și anxietate.
„Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție... Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților”, a precizat Raed Arafat.
