10.000 de „veste galbene” în Paris. Ce măsuri ar putea anunța Macron ca să taie elanul protestelor

×
Codul embed a fost copiat

135 de răniţi şi 1.385 de arestaţi - acesta este bilanţul protestelor de sâmbătă de la Paris şi din marile oraşe ale Franţei.

Violenţele nu au fost la fel de grave precum cele de sâmbăta trecută, dar guvernul a promis toleranţă zero faţă de anarhişti, extremişti de dreapta şi huligani care vor să provoace haos.

În următoarele zile, Emmanuel Macron va anunţa măsuri menite să taie elanul protestelor. Sunt vehiculate două variante: fie micşorarea poverii fiscale, fie mărirea cheltuielilor publice.

Macron a rupt tăcerea și a felicitat pe Twitter forţele de ordine.

Sirene, scandări furioase şi grenade asurzitoare au răsunat sâmbătă, întreaga zi, în centrul Parisului, invadat de 10.000 de "veste galbene", potrivit ministrului de Interne. 8.000 de poliţişti au fost pe străzi şi, pentru prima oară în zeci de ani, şi-au făcut apariţia şi blindate uşoare ale Jandarmeriei. Chiar şi aşa, au avut loc ciocniri pe Champs Elysee şi pe străzile adiacente. Periodic, poliţia a apelat la gaze lacrimogene pentru a dispersa câte un grup compact, iar protestatarii au ripostat cu diverse proiectile.

Citește și
PROTESTE VESTE GALBENE PARIS - 1
GALERIE FOTO. Episodul 4 al revoltei "vestelor galbene". Blindate, pe Champs-Elysee
Hanul cu Tei se vinde cu 1,6 milioane€. Clădirea, cumpărată de Ilie Dumitrescu în 2004

Melissa Bell, corespondent CNN: "Acesta e unul dintre bulevardele care pleacă de la Arcul de Triumf. Se vede că a fost aprins un foc acolo şi ciocniri au loc pe străzi ca aceasta şi pe strada paralelă cu Champs Elysee, ciocniri între scutieri şi "vestele galbene"."

Spre seară, nemulţumiţii s-au retras, însă nu fără să mai incendieze câte o maşină în drumul lor.

Ciocniri s-au înregistrat şi în Place de la Republique, unde avusese loc o manifestaţie paşnică a activiştilor pentru mediu. Dar, la sfârşit, câţiva bărbaţi cu veste galbene au încercat să vandalizeze un magazin şi au fost arestaţi.

125.000 de persoane au manifestat şi în alte oraşe din Franţa. La Bordeaux, grupuri mici au ridicat baricade din mobilier urban şi le-au dat foc, au vandalizat magazine şi câteva bănci înainte de a fi dispersaţi de forţele de ordine. 26 de oameni au fost răniţi şi 70 au ajuns la poliţie. Zeci de arestări, în urma unor incidente similare, s-au făcut şi la Toulouse şi Lyon.

Baricadele de pe străzi, maşinile incendiate şi confruntările cu forţele de ordine amintesc de evenimentele din luna mai a anului 1968. Dar există diferenţe.

Christine Ockrent, jurnalist din Franța: "Una dintre diferenţe este rostogolirea mişcării pe reţelele de socializare. Apoi, mişcarea este amorfă, nu are lideri, cei care au încercat să-şi asume acest rol au primit imediat ameninţări de la ceilalţi. Este primejdios. Alta diferenţa tine de faptul că sindicatele şi partidele politice nu sunt implicate, cel puţin nu pe fată."

Mişcarea vestelor galbene a început ca o formă de protest după ce s-a anunţat o scumpire a carburanţilor. Intenţia guvernului era să descurajeze traficul auto şi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Oamenii se plâng însă ca aceasta majorare va antrena şi alte creşteri de preţuri şi, automat, scăderea puterii de cumpărare. Pe de altă parte, lista revendicărilor s-a tot mărit şi acum include măsuri precum creşterea salariului minim şi scăderea vârstei de pensionare.

Dincolo de exasperarea întemeiată a multor categorii sociale, rămâne problema infiltrării în rândul vestelor galbene a unor vandali, anarhişti şi provocatori. Pe reţelele sociale au circulat intens apeluri la violențe fizice, iar mai mulţi politicieni ai puterii au primit ameninţări cu moartea.

Pe de altă parte, violentele şocante din ultima lună au provocat pierderi de miliarde comercianţilor şi celor din turism.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Citește și...
Filmul protestelor de sâmbătă din Paris. ”Febra franceză” s-ar putea extinde în Europa
Filmul protestelor de sâmbătă din Paris. ”Febra franceză” s-ar putea extinde în Europa

Franţa a fost paralizată sâmbătă de marşuri şi ciocniri între protestatari şi forţele de ordine, mobilizate masiv atât în Paris cât şi marile oraşe.

GALERIE FOTO. Episodul 4 al revoltei
GALERIE FOTO. Episodul 4 al revoltei "vestelor galbene". Blindate, pe Champs-Elysee

Cel de-al patrulea episod al revoltei "vestelor galbene" a paralizat Franța sâmbătă.

Momentul în care ”vestele galbene” s-au pus în genunchi în fața polițiștilor în Paris. VIDEO
Momentul în care ”vestele galbene” s-au pus în genunchi în fața polițiștilor în Paris. VIDEO

Imaginile filmate joi la un liceu de lângă Paris în care apar zeci de liceeni îngenunchiaţi cu mâinile ridicate, în faţa poliţiştilor, au generat un nou trend printre ”vestele galbene” și nu numai.

Recomandări
Arma NATO care va tranzita România pentru a ajunge în Ucraina. MApN îi va asigura combustibilul
Arma NATO care va tranzita România pentru a ajunge în Ucraina. MApN îi va asigura combustibilul

Între timp, apărarea Ucrainei suferă din cauza stocurilor tot mai mici de muniție. Un ajutor substanțial este pe drum din Finlanda, stat care a aderat la NATO anul trecut.

PSD și PNL s-au înțeles: Cătălin Cîrstoiu va fi candidatul comun al Coaliției la Primăria Capitalei
PSD și PNL s-au înțeles: Cătălin Cîrstoiu va fi candidatul comun al Coaliției la Primăria Capitalei

După aproape aproape ore de discuții, coliția de Guvernare a decis luni seară că medicul Cătălin Cîrstoiu este candidatul PSD-PNL pentru Primăria Capitalei.

Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri
Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri

Peste 1.900 de primării ar fi putut să ia bani europeni prin PNRR pentru înființarea așa-numitelor centre de colectare cu aport voluntar.