Obligaţiuni Credit Suisse în valoare de peste 17 miliarde de dolari nu mai au nicio valoare

62332781
Shutterstock

Deţinătorii de obligaţiuni emise de Credit Suisse Group AG au suferit pierderi istorice după ce preluarea băncii elveţiene de către UBS Group AG a dus la ştergerea valorii pentru aproximativ 17,3 miliarde dolari de obligaţiuni riscante, scrie Bloomberg.

Pentru a îmbunătăţi capitalul de bază, după preluarea Credit Suisse de către UBS, Autoritatea de reglementare financiară di Elveţia (Finma) a ordonat "o depreciere completă" a valorii obligaţiunilor din categoria AT1 (Additional Tier One), o clasă relativ riscantă de datorii bancare, emise de Credit Suisse. În paralel, acţionarii băncii Credit Suisse ar urma să primească trei miliarde de franci pentru titlurile lor.

Această decizie va provoca cele mai mari pierderi înregistrate vreodată de piaţă obligaţiunilor de tip AT1 din Europa, piaţă evaluată la 275 de miliarde de dolari, depăşind cu mult singura altă depreciere decisă vreodată pentru acest tip de obligaţiuni: cea de 1,35 miliarde de euro (1,44 miliarde de dolari) suferită de deţinătorii de obligaţiuni la banca spaniolă Banco Popular SA, decisă în 2017, când a fost absorbită de Banco Santander SA pentru un euro.

Într-un scenariu tipic, acţionarii sunt cei care sunt primii afectaţi şi abia după acea deţinătorii de obligaţiuni de tip AT1. De aceea, decizia de a şterge valoarea obligaţiunilor, mai degrabă decât să îi afecteze pe acţionari, a provocat reacţii furioase în rândul unora din deţinătorii de obligaţiuni AT1 emise de Credit Suisse.

"Nu are sens. Va fi o prăbuşire completă pe piaţa AT1", a spus Patrik Kauffmann, manager de portfoliu la Aquila Asset Management AG. Kauffmann crede că banii ar fi trebuit să meargă la deţinătorii de obligaţiuni AT1, fără a lăsa ceva pentru acţionari, "deoarece trebuie respectat principiul seniorităţii în structura de capital".

Pacific Investment Management Co., Invesco Ltd. şi BlueBay Funds Management Co. SA se numără printre managerii de active care deţin obligaţiuni de tip AT1 emise de Credit Suisse.

Acest tip de obligaţiuni au fost introduse în Europa după criza financiară globală şi funcţionează ca un amortizor de şocuri atunci când băncile încep să cadă. Obligaţiunile AT1 sunt concepute pentru a impune pierderi deţinătorilor de obligaţiuni sau să fie convertite în acţiuni dacă rata de capitalizare a unei bănci scade sub un nivel stabilit anterior, ceea ce îi consolidează automat bilanţul contabil şi îi permite să funcţioneze în continuare.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Delir în Rusia. Medvedev a amenințat cu un atac cu rachete asupra clădirii Curții Penale Internaționale

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a amenințat cu rachete Curtea Penală Internațională (CPI), care a emis un mandat de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin.

Traseul parcurs de Vladimir Putin în Mariupol, orașul care s-a aflat cel mai mult timp sub asediu | GALERIE FOTO

Președintele rus Vladimir Putin a făcut prima sa vizită în Mariupol, orașul din Ucraina care s-a aflat cel mai mult timp sub asediu.

Imagini apocaliptice în al doilea cel mai mare râu ca lungime din Australia. Sute de mii de pești au murit brusc

Moartea în masă a peștilor în al doilea râu ca lungime din Australia a fost pusă pe seama nivelului scăzut de oxigen, scrie Sky News.

Recomandări
Nicușor Dan s-a întâlnit la Baza Kogălniceanu cu delegația Congresului SUA. A mâncat la popotă alături de soldați | FOTO

Nicușor Dan s-a întâlnit duminică la Baza Kogălniceanu cu delegația Congresului SUA și a mâncat la popotă, alături de soldații americani, potrivit Administrației Prezidențiale.

Islanda a votat împotriva aderării la Uniunea Europeană, a anunțat postul public de televiziune RUV

⁠Islanda a respins propunerea guvernului de a ⁠iniția negocieri de aderare la Uniunea Europeană, ‌a anunțat postul public de televiziune RUV, în condițiile în care mai sunt de numărat doar câteva voturi.

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.