Mărturiile românilor care trăiesc sub teroarea rachetelor în Israel și Liban: „Ca în Războiul Stelelor arată. Spaima e mare”

×
Codul embed a fost copiat

Conflictul din Orientul Mijlociu i-a prins la mijloc și pe mii de români. Stabiliți cu familiile în Israel sau în Liban, trăiesc cu teama că ar putea fi loviți de rachete sau de resturile dezintegrate în aer după loviturile sistemelor defensivă.

Unii se adăpostesc la fiecare alarmă în buncare, alții au fost nevoiți să se refugieze la sute de kilometri distanță de casă. Deocamdată vor să rămână alături de familiile lor, așa că puțini au ales să se întoarcă în România.

Sutele de rachete lansate din Iran au brăzdat cerul care s-a luminat în momentul în care au fost interceptate și distruse de sistemul antiaerian israelian.

Dr. Cristina Herscovici, medic neonatolog: „Arată ca niște stele căzătoare, ca în Războiul Stelelor arată. Sunt bubuituri cumplte. Nimeni nu poate să rămână neemoționat la așa ceva. Spaima este mare mai ales când auzi sunetul și simți. Nu e chiar ca un cutremur, dar simți vibrații, chiar dacă sunt anihilate în aer și nu cad aproape de noi”.

Andrei Olaru, medic anestezist: „Rachetele au fost interceptate deasupra noastră. Zgomot. Bum puternic. Vibrații. Toată casa s-a zguduit. Au fost alarme peste alarme. La două minute alarmă. Juma' de oră a fost dintr-o alarmă, într-o alarmă. Am stat în buncăr, ne-am conformat situației”.

Citește și
atac petrol
O nouă criză energetică la orizont. Israel amenință că va lovi instalațiile petroliere ale Iranului

Amir Av, român stabilit în Israel: „Nu am fost chiar disciplinat și am mai ieșit din adăpost, mă uitam în sus și am văzut toate punctele luminoase. Simți o mânie, o indignare mocnită pentru că n-ai făcut nimic rău și sunt care vor să te distrugă”.

Români speriați și Liban

Pe unii dintre ei, alarmele i-au prins pe drum, iar pe copii la școală, așa că au fost nevoiți să se adăpostească.

Pentru viața lor se tem și românii care trăiesc la nord de Israel, în Liban. Peste o mie de conaționali și-au anunțat prezența în zonă. Sutele de raiduri aeriene și bombardamentele împotriva infrastructurii grupării teroriste Hezbollah i-au speriat, dar încă amâna decizia să vină în țară. Așa cum au procedat alții de câteva luni.

Ana Maria Luca, antropolog: „Evident că românii care au familie printre șiiții libanezi au plecat cu toții. Pentru că e foarte clar că ești target, ești ținta atacurilor. Dar printre suniți și creștini, cred că nu sunt lucrurile simțite atât de puternic. Sigur că există solidaritate, sigur că se ajută, se primesc refugiații acasă. Dar nu simt situația de bombardamente, situația de război”.

Printre cei care îi ajută pe refugiații libanezi sunt și români.

Georgiana Valeria Nabbout, româncă stabilită în Liban: „În cursul zilei de luni au avut loc atacuri continuu până în acest moment. Anunța de fiecare dată înainte să lovească ceea ce mi se pare extrem de fairplay. Mereu au spus plecați din zonele în care este posibil să fie ascuns armament sau zone care țin de gruparea paramilitară”.

Chiar și Ambasadorul Libanului la București spune că soarta românilor care trăiesc alături de familiile lor libaneze depinde în mare măsură de cât de aproape locuiesc de țintele Armatei israeliene.

Mai mulți diplomați ai țărilor arabe și din Organizația de cooperare Islamică, acreditați la București, printre care și ambasadorul Iranului s-au întâlnit la reprezentanța Libanului. Diplomații au semnat o declarație comună prin care condamnă atacurile Israelului în Liban și se arată solidari și cu Palestina.

Articol recomandat de sport.ro
Italienii și-au amintit de ”anomalia” Andrea Compagno! Ce au scris despre fostul atacant al lui FCSB
Italienii și-au amintit de ”anomalia” Andrea Compagno! Ce au scris despre fostul atacant al lui FCSB
Citește și...
Aproape un an de la masacrul din Israel, care ameninţă să cuprindă întregul Orient Mijlociu. Războiul din Gaza, în imagini
Aproape un an de la masacrul din Israel, care ameninţă să cuprindă întregul Orient Mijlociu. Războiul din Gaza, în imagini

La un an de la masacrul din Israel din 7 octombrie şi de la începutul războiului din Gaza, lumea urmăreşte neputincioasă dezastrul, care se extinde acum în Liban şi ameninţă să cuprindă întregul Orient Mijlociu, relatează AFP.

O nouă criză energetică la orizont. Israel amenință că va lovi instalațiile petroliere ale Iranului
O nouă criză energetică la orizont. Israel amenință că va lovi instalațiile petroliere ale Iranului

O nouă criză energetică mondială apare la orizont, după ce Israelul a amenințat că va lovi instalațiile petroliere ale Iranului, unul dintre cei mai mari producători de țiței ai lumii.

 

Românii stabiliți în Israel, după atacul Iranului cu rachete: ”Oamenii sunt instruiți, știu ce să facă după ce sună alarma”
Românii stabiliți în Israel, după atacul Iranului cu rachete: ”Oamenii sunt instruiți, știu ce să facă după ce sună alarma”

Locuitorii din Israel sunt pregătiți oricând pentru o situație de pericol, precum cea de marți seară, spune unul dintre românii stabiliți în această țară.

Recomandări
România a terminat anul trecut cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Ce datorii are țara noastră
România a terminat anul trecut cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Ce datorii are țara noastră

România a înregistrat în 2024 un deficit guvernamental de 9,3% din PIB, urmată la mare distanță de Polonia (minus 6,6%) și Franța (minus 5,8% din PIB).

Lista chiulangiilor din Parlament. Cine este deputatul campion la numărul absențelor
Lista chiulangiilor din Parlament. Cine este deputatul campion la numărul absențelor

Biroul permanent al Camerei Deputaților a primit spre examinare și decizie situația absențelor nemotivate ale unor parlamentari din lunile ianuarie și februarie 2025.

Ilie Bolojan: „În percepţia românilor, preşedintele are puteri mai mari decât în realitatea dată de Constituţie”
Ilie Bolojan: „În percepţia românilor, preşedintele are puteri mai mari decât în realitatea dată de Constituţie”

Preşedintele interimar Ilie Bolojan afirmă, într-un interviu pentru Bihoreanul, că, în percepţia românilor, preşedintele are nişte puteri mai mari decât în realitatea dată de Constituţie.