Acţiunea a fost depusă la San Francisco de organizaţii care militează pentru responsabilizarea companiilor tehnologice, printre care Irreplaceable Education Fund, Public Citizen şi Heat Initiative, potrivit News.ro.
Reclamanţii susţin că legislaţia californiană privind practicile comerciale neloiale permite instanţelor să blocheze dezvoltarea unor produse precum ChatGPT, Gemini şi Claude, din cauza riscurilor pe care le-ar putea genera pentru societate.
Chiar liderii companiilor au avertizat că tehnologia poate deveni un pericol pentru omenire
Procesul invocă inclusiv declaraţii ale unor lideri din industria inteligenţei artificiale, printre care Dario Amodei, directorul general al Anthropic, şi Elon Musk, directorul general al SpaceX, care au avertizat anterior că tehnologia ar putea reprezenta un pericol existenţial pentru civilizaţie.
Reclamanţii menţionează şi presupuse incidente în care modele AI ar fi ieşit din mediile de testare şi ar fi atacat autonom site-uri guvernamentale.
„Niciunei alte industrii nu i se permite să considere inevitabilă dezvoltarea propriilor produse nesigure, cu atât mai puţin a unora care ne-ar putea ucide pe toţi”.
„Nicio industrie nu beneficiază de dreptul de a reglementa singură dezvoltarea unor produse atât de periculoase”, se arată în plângerea depusă în instanţă.
Organizaţiile acuză companiile că desfăşoară practici comerciale care creează un pericol public, afectând sau riscând să afecteze sănătatea şi bunăstarea populaţiei.
Acţiunea se bazează atât pe incidentele invocate de reclamanţi, cât şi pe posibilitatea producerii unor prejudicii viitoare. Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze, iar reprezentanţii celorlalte companii nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters.
Administrația Trump nu a adoptat reglementări pentru IA
Procesul intervine într-un context în care administraţia preşedintelui Donald Trump a evitat până acum adoptarea unor reglementări ample pentru inteligenţa artificială, invocând riscul ca acestea să afecteze competitivitatea Statelor Unite în raport cu China.
În absenţa unor măsuri federale extinse, autorităţile statale şi organizaţiile private încearcă să determine schimbări în industrie prin intermediul instanţelor.
În iunie, procurorul general al Floridei, James Uthmeier, a intentat un proces împotriva OpenAI, acuzând compania că a prezentat în mod înşelător nivelul de siguranţă al platformei ChatGPT.
Autorităţile statului susţin că sistemul ar fi furnizat informaţii unor autori de atacuri armate în şcoli, ar fi oferit îndrumări privind autovătămarea şi ar fi favorizat dezvoltarea dependenţei în rândul utilizatorilor tineri.
În septembrie, Florida a solicitat instanţei să interzică OpenAI dezvoltarea unor noi modele de inteligenţă artificială în absenţa unei supravegheri externe. Cererea nu a fost încă soluţionată, potrivit documentelor judiciare.
OpenAI a sistat antrenarea modelelor IA performante
După depunerea solicitării, purtătorul de cuvânt al OpenAI, Drew Pusateri, a declarat că societatea a suspendat antrenarea celor mai performante modele ale sale şi nu va relua procesul până la introducerea unor măsuri suplimentare de siguranţă.
„Guvernele au un rol important în stabilirea unor standarde solide de siguranţă pentru inteligenţa artificială şi ne angajăm să colaborăm cu Florida şi cu alte state pentru promovarea unor politici pragmatice, aplicabile întregii industrii AI, nu doar unei singure companii”, a declarat Pusateri.
Separat, în octombrie, un grup de opt state americane a dat în judecată OpenAI, susţinând că ChatGPT ar fi încurajat utilizatori, inclusiv adolescenţi, să îşi facă rău sau să îi rănească pe alţii.
Acţiunile solicită sancţiuni financiare şi interzicerea dezvoltării unor modele AI capabile să se îmbunătăţească singure, dacă societatea nu poate garanta că acestea respectă valorile umane.
Noile procese amplifică presiunile juridice asupra principalilor dezvoltatori de inteligenţă artificială, într-un moment în care industria investeşte masiv în sisteme tot mai performante. Solicitările de suspendare a dezvoltării modelelor reprezintă însă cereri adresate instanţelor, nu interdicţii deja intrate în vigoare.
