Operaţiune militară azeră în Nagorno-Karabah. Se dau lupte grele: 25 de morţi de partea separatistă, între care doi civili
Trupele azere au străpuns în mai multe locuri linia de contact cu forţele armene din provincia Nagorno-Karabah şi sunt hotărâte să-şi atingă obiectivele strategice, „să închidă un capitol de animozitate şi confruntare”.
Este declarația făcută, marţi, de consilierul de politică externă al preşedintelui azer Ilham Aliev, în timp ce forţele armate ale separatiştilor armeni vorbesc despre lupte pe toată linia frontului, consemnează agenţiile Reuters, EFE şi AFP, conform Agerpres.
Declaraţia consilierului prezidenţial azer, Hikmet Hajiyev, vine la puţin timp după ce armata azeră a lansat ceea ce a numit drept o „operaţiune antiteroristă” în Nagorno-Karabah, enclavă azeră cu populaţie majoritar armeană pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-au disputat-o în două războaie în perioada post-sovietică.
BREAKING:
Large scale fighting has just started in Nagorno-Karabakh.
Artillery and suicide drones are in action by both sides.
It’s possible that another war between Azerbaijan and Armenia is starting in front of our eyes. pic.twitter.com/xXC0Er8fCj
— Visegrád 24 (@visegrad24) September 19, 2023
Azerbaidjanul va negocia numai după ce forţele armenilor din Nagorno-Karabah vor ridica „steagul alb” şi vor fi dezarmate, a indicat consilierul prezidenţial azer. Acesta a mai spus că operaţiunea militară lansată nu urmăreşte obiective pe teritoriul Armeniei recunoscut internaţional, ci numai pe teritoriul enclavei Nagorno-Karabah.
„Intenţia Azerbaidjanului este de a închide un capitol de animozitate şi confruntare (...) Destul este destul. Nu mai putem tolera să avem astfel de forţe armate pe teritoriul nostru şi de asemenea o structură care, zi de zi, ameninţă securitatea şi suveranitatea Azerbaidjanului”, a spus oficialul azer.
Un comunicat al preşedinţiei azere semnalează de asemenea că „formaţiunile ilegale armene trebuie să ridice steagul alb şi regimul ilegal să-şi anunţe dizolvarea”, referire la autoproclamata republică separatistă din Nagorno-Karabah. „În caz contrar, operaţiunile antiteroriste vor continua până la capăt”, se arată în acelaşi comunicat, în care reprezentanţilor populaţiei armene din Nagorno-Karabah li se propun negocieri în oraşul azer Ievlak, dar numai dacă depun armele şi capitulează.
This is the very center of Stepanakert, CENTER, with no any object around that has military purpose.
— Yana Avanesyan (@ianaavanesian) September 19, 2023
Azerbaijan is committing Genocide against Armenians just in front of the whole world.
Time for Action! Stop the genocide of Nagorno Karabakh people, #SanctionAzerbaijan pic.twitter.com/scufZpj94J
Anterior, autorităţile armene din Nagorno-Karabah au cerut o încetare a focului şi negocieri.
De partea sa, premierul armean Nikol Paşinian a acuzat Azerbaidjanul că a lansat o „operaţiune terestră de curăţire etnică” împotriva armenilor din Nagorno-Karabah şi că forţe „interne şi externe” încearcă „să atragă Armenia în război”.
Armenia a negat oficial marţi că ar avea trupe în Nagorno-Karabah. Totuşi, în trecut numeroşi armeni s-au oferit ca voluntari pentru a activa în rândul formaţiunilor armate ale etnicilor armeni din această enclavă.
25 de morţi de partea separatistă, între care doi civili
Operaţiunea militară azeră din Nagorno-Karabah s-a soldat până în prezent cu 25 de morţi de partea separatistă armeană, între care doi civili, au anunţat marţi seara autorităţile secesioniste ale enclavei, relatează AFP şi Reuters.
„Conform informaţiilor primite de la morga din Stepanakert de Biroul pentru Apărarea Drepturilor Omului, la 20.00 (16.00 GMT), sunt 25 de victime ale atacului terorist din Azerbaidjan, între care doi civili”, a indicat pe X (fosta platformă Twitter) Gegham Stepanian, apărător al drepturilor regiunii separatiste.
Manifestaţii la Erevan împotriva premierului Paşinian şi în faţa ambasadei ruse
Manifestanţi adunaţi, marţi, în faţa sediului guvernului armean au cerut demisia premierului Nikol Paşinian.
„Nikol, trădătorule!”, „Nikol, demisia!” şi „Arţah! Arţah!” (numele pe care armenii îl dau provinciei Nagorno-Karabah), scandau manifestanţii, potrivit relatării unui jurnalist al France Presse.
„Nu putem avea un lider care pierde teritoriile noastre”, spune un protestatar veteran al celor două războaie între Armenia şi Azerbaidjan.
Protesters demand the resignation of Armenian Prime Minister Pashinyan
Meanwhile, the Azerbaijani army broke through the line of contact with Armenian forces in Nagorno-Karabakh in several places, Azerbaijani presidential foreign policy adviser Hikmet Hajiyev told Reuters.
The… pic.twitter.com/nWe3MOW2Ds
— NEXTA (@nexta_tv) September 19, 2023
„Dacă guvernul nu-şi apără cei 120.000 de compatrioţi (din Nagorno-Karabah), atunci este un trădător şi trebuie să demisioneze”, clamează un alt manifestant participant la protestul care între timp a degenerat în confruntări cu poliţia după ce demonstranţii au încercat să pătrundă în clădirea guvernului.
Lideri ai opoziţiei armene au venit de asemenea la protest, cerându-i lui Paşinian să-şi retragă o declaraţie făcută în luna mai la Praga şi interpretată drept o recunoaştere a suveranităţii azere asupra Nagorno-Karabah sau să demisioneze.
Zeci de manifestanţi s-au adunat în acest timp în faţa ambasadei ruse la Erevan, criticând pasivitatea Rusiei în faţa acţiunilor azere în Nagorno-Karabah.
Ultimul război azero-armean pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, desfăşurat în toamna anului 2020, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene, depăşite de capabilităţile armatei azere. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor '90.
Etichete: azerbaidjan,
