Îngrijorare în toată lumea după răsunătorul faliment bancar. Antreprenor român: „A venit ca un șoc”
Îngrijorare în toată lume după cel mai răsunător faliment bancar al ultimilor 15 ani din America.
Președintele Joe Biden a ieșit să calmeze piețele financiare și a dat asigurări că deponenții au banii protejați după închiderea și preluarea controlului de către autorități a Băncii Sillicon Valley, favorita companiilor din domeniul tehnologiei.
Falimentul le-a dat mari emoții inclusiv antreprenorilor din România din domeniul IT cu conturi deschise la banca americană. Asta în vreme ce oficialii BNR spun că sistemul nostru bancar nu are nicio legătură cu banca respectivă, intrată în criză în Statele Unite.
Falimentul Băncii Sillicon Valley, cu sediul în California, a luat prin surprindere lumea întreagă. Dintr-un gigant, banca favorită a companiilor din tehnologie a fost pusă pe butuci în nici două zile. Sistemul bancar global a intrat pe roșu la toate bursele.
Alin Dobra este cofondatorul unei companii de IT cu sediul în Palo Alto, Statele Unite, și povestește cum a aflat că banca la care are bani a intrat în colaps.
Alin Dobra, antreprenor în IT, firmă în SUA: ”Am aflat de pe Twitter că banca se închide și a venit ca un șoc. Vineri am reușit să plasăm ordinul, că am avut acces la conturi și am reușit să plasăm ordinul de mutare a banilor, dar nu a fost procesat. Nu suntem în pericol de a pierde banii. Noi avem firmă în State, ca să ai acolo firmă trebuie să ai cont acolo”.
Până când totul se va clarifica, președintele american Joe Biden dă asigurări că depozitele clienților băncii sunt acum în siguranță, iar micile companii vor avea acces la bani să plătească salarii și facturi.
Joe Biden, Președintele SUA: ”Americanii pot fi liniștiți - sistemul nostru bancar este în siguranță. Depozitele dumneavoastră sunt în siguranță„.
"Furtuna perfectă" care a scufundat banca americană s-a petrecut cu o repeziciune nemaivăzută. Deși joia trecută conducerea ei dădea asigurări că banca e stabilă, a doua zi se închidea, după ce acțiunile s-au prăbușit și deponenții au dat fuga să scoată banii. S-a ajuns la 42 de miliarde de dolari cerute într-o singură zi, adică 20% din totalul activelor, și la cel mai mare eșec financiar al ultimilor 15 ani.
Colapsul băncii americane a agitat piețele financiare și îi face pe investitori să se gândească din nou la efectul de contagiune din sistemul bancar care a dus la criza financiară globală din 2008-2009. Oficialii Băncii Naționale de la noi spun că nu ar trebui să avem îngrijorări pentru sistemul nostru bancar.
Suciu: Situația e complet diferită față de 2008
Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale: ”Situația e complet diferită față de 2008, iar sistemul bancar românesc nu are nicio legătură cu băncile care au intrat în criză în Statele Unite acum, cu atât mai mult cu cât sistemul nostru de supraveghere financiară e mult mai strâns. Pentru a nu avea surprize de genul celor din Statele Unite, unde într-adevăr a fost un faliment surpriză”.
Totuși, falimentul băncii s-ar putea răsfrânge asupra companiilor de succes autohtone care au intrat pe piața americană, spun investitorii de la noi.
Cristian Munteanu, partener în fond de investiții: ”Start-up-urile sunt companii tinere, în domeniul tehnologiei extrem de fragile - gândiți-vă ce înseamnă să-i tai accesul la bani unei companii care are de plătit salarii, servicii practic, aceste firme vor avea dificultăți enorme și cu siguranță unele vor da faliment. Cine lucrează cu Sillicon Valley de obicei e singura bancă la care are banii, impactul fiind cu atât mai grav”.
Andrei Perianu, cofondator platformă financiară: ”Vorbim de banca start-up-urilor de tehnologie sau banca în general a categoriei de tehnologie și de aici problema - pentru că toată zona de tehnologie e sub presiune. Dobânzile mari la nivel planetar afectează anumite părți ale economiei și cea mai afectată e cea a tehnologiei”.
Multe companii, de la nume celebre și până la afaceri noi, foloseau Banca Sillicon Valley pentru a-și depozita banii pe care îi primeau de la fonduri de capital de risc. În contextul creșterii dobânzilor - folosite pentru a combate valul inflaționist de pe tot globul - banca a ajuns în situația de a face rost de lichidități pentru a-și plăti companiile care voiau să-și retragă banii. Problemele au apărut când investițiile făcute de bancă în titlurile de stat și-au pierdut din valoare pe măsură ce dobânzile au crescut.
