Declarațiile lui Geoană despre Transnistria, în vizorul Moscovei. Zaharova: NATO transformă Moldova într-o "a doua Ucraină"

Mircea Geoană Maria Zaharova
Colaj foto Getty

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat, miercuri, NATO că transformă Republica Moldova într-o "a doua Ucraină", informează News.ro.

Într-un briefingul său de presă susţinut miercuri, Zaharova a venit cu un amplu comentariu referitor la Chişinău, în care, folosind cuvinte dure sau ironice, a reluat vechi acuze, demonizând conducerea prooccidentală şi în special pe preşedinta Maia Sandu.

Deranjată de demersul Republicii Moldova de a denunţa o serie de tratate semnate în cadrul CSI, diplomaţia de la Moscova a revenit cu un narativ: Moldova este datoare Moscovei pentru dezvoltarea economică pe care a cunoscut-o în timpul URSS.

Zaharova a primit în briefingul de presă o întrebare referitoare la declaraţiile NATO de avertizare cu privire la consecinţele unei eventuale alipiri a Transnistriei la Federaţia Rusă.

"Dacă vă referiţi la declaraţia secretarului general adjunct al NATO, domnul Geoană, din 26 februarie anul curent, potrivit căreia dacă Rusia va decide să anexeze Transnistria, Alianţa va condamna astfel de acţiuni şi va continua să sprijine Republica Moldova, atunci, din câte am înţeles, aceasta este o reacţie nervoasă la cel de-al VII-lea Congres al aleşilor poporului de toate nivelurile care are loc astăzi (miercuri, 28 februarie - n,.r.) la Tiraspol. De câteva zile, la Chişinău se speculează şi se ghiceşte ce decizii ar putea lua acest for. Se pare că această panică a cuprins şi NATO", a comentat Maria Zaharova referindu-se la Congresul care, la ora la care vorbea se desfăşura în Transnistria.

Citește și
Vladimir Putin
Rusia reacționează oficial la cererea Transnistriei de a primi ”protecție”: ”Este una dintre prioritățile noastre”
Prețul eliberării Alinei Apostol din „gulagul” chinezesc. Fost deținut al regimului de la Beijing: „Cu chinezii trebuie să negociezi direct!”. Răspunsul Ministerului Justiției din România

Au existat speculaţii că liderii transnistreni vor cere alipirea la Federaţia Rusă, dar în final, forul extraordinar convocat la Tiraspol a cerut doar "protecţie" de la Moscova şi de la alte organizaţii internaţionale, reconfirmând în schimb ambiţiile separatiste ale regiunii.

"În ceea ce priveşte «sprijinul» - de fapt militarizarea - Alianţei Nord-Atlantice faţă de Republica Moldova, în ciuda statutului său de neutralitate, nu este nimic nou aici. Blocul încearcă cu încăpăţânare să modeleze republica într-o «a doua Ucraină», contrar dispoziţiei majorităţii populaţiei moldoveneşti şi, se pare, nu se gândeşte deloc la posibilele consecinţe pentru ţară şi pentru întreaga regiune", a avertizat Zaharova.

Răspunzând unei alte întrebări, Zaharova a spus că "s-a observat că retorica antirusească a Chişinăului oficial capătă o formă din ce în ce mai perversă, grotescă. Este pur şi simplu indecentă". Întrebarea se referea la faptul că şeful Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova a declarat că Vladimir Putin ar fi arestat dacă ar veni în Republica Moldova, întrucât este vizat de un mandat emis de Curtea Penală Internaţională.

De altfel, în briefingul de presă de miercuri, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse a venit cu două comentarii ample referitoare la Moldova - unul despre "situaţia din Moldova" în general şi celălalt "Cu privire la denunţarea de către Republica Moldova a tratatelor internaţionale semnate în cadrul CSI".

Comunitatea Statelor Independente (CSI) este o organizaţie formată în jurul Rusiei, după destrămarea URSS, cu fostele republici sovietice, dar unele dintre ele au ieşit între timp din ea. Moldova se află şi ea într-un astfel de proces.

Moscova, reproșuri pentru Chișinău

"Continuăm să urmărim evoluţia situaţiei din Moldova, a cărei conducere este literalmente prinsă în politici rusofobe distructive şi standarde duble", şi-a început Zaharova comentariul despre Moldova.

În primul rând, Moscova este deranjată de "atitudinea Chişinăului oficial faţă de operaţiunea militară specială", adică faţă de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. "S-au inventat o mulţime de lucruri. La Chişinău a început o adevărată isterie", a acuzat purtătoarea de cuvânt.

Apoi, Rusia nu vede cu ochi buni faptul că Republica Moldova vrea să se apere mai bine. Zaharova a denunţat "încercările autorităţilor moldoveneşti de a justifica achiziţionarea de echipament militar NATO prin «ameninţarea rusă» şi «irelevanţa» statutului de neutralitate al republicii”.

Ea a amintit că guvernul moldovean a anunţat că intenţionează să creeze un sistem naţional de apărare aeriană până în 2030, care va necesita câteva miliarde de euro. De asemenea, a anunţat achiziţionarea unui al doilea radar pentru monitorizarea spaţiului aerian al ţării, la un cost de 15 milioane de euro. Aceasta în ciuda faptului că republica se numără printre cele mai sărace ţări din Europa, iar realismul "ameninţării ruseşti" ridică semne de întrebare chiar şi în rândul reprezentanţilor "Occidentului colectiv", a comentat Zaharova. "Regimul Maiei Sandu, miniştrii şi şefii săi de agenţii repetă acest lucru ca pe o mantră", a adăugat ea.

Zaharova a trecut apoi la capitolul istorie şi a criticat faptul că vandalizarea monumentelor sovietice nu este sancţionată de conducerea ţării, pe care o acuză de încurajare tacită a unor astfel de activităţi extremiste. În plus, Moscova este deranjată că locuitorilor din Moldova li se vorbeşte în mod regulat despre "ororile epocii sovietice".

Moscova ripostează chiar şi la un manual şcolar de la Chişinău. Conform deciziei conducerii Ministerului Educaţiei din ţară, în programa şcolară va apărea o nouă disciplină, în care copiilor li se va vorbi despre "represiunile regimului totalitar comunist", a arătat purtătoarea de cuvânt a MAE rus. Ca un contraxemplu, ea a trecut la enumerarea "beneficiilor" pe care perioada sovietică le-a adus Moldovei: În 1944-1945, când încă mai dura Marele Război pentru Apărarea Patriei, 448 de milioane de ruble sovietice au fost alocate din bugetul întregii Uniuni pentru restaurarea Moldovei. Din alte republici ale Uniunii Sovietice au fost transferate 20 de mii de tone de metale feroase, 226 de mii de tone de cărbune, 51 de mii de tone de produse petroliere, 17,4 tone de seminţe. "Oare Maia Sandu le va povesti copiilor despre asta? Sau le va interzice, aşa cum interzice orice informaţie care nu le întăreşte rusofobia?", a întrebat maliţios Maria Zaharova. În anii 1970-1980, a continuat ea, RSS Moldovenească era considerată, pe bună dreptate, o "grădină şi livadă unională", principalele exporturi fiind produse agricole proaspete şi prelucrate. Din 1945 până în 1990, producţia de conserve de fructe şi legume a crescut de la 28 la 728 de mii de tone. Pentru a o spune mai clar şi concret, producţia a crescut de 26 de ori. Datorită construcţiei unor mari instalaţii de inginerie energetică, producţia de energie electrică în republică a crescut de la 100 de milioane de kWh în 1950 la 17 miliarde de kWh în 1989. S-au dezvoltat construcţia de maşini, inclusiv construcţia de tractoare, producţia de unităţi electrice şi maşini, precum şi industria uşoară, în primul rând producţia de încălţăminte şi tricotaje. Sper din toată inima că aceste date vor fi prezentate în detaliu şi cu imagini în cadrul predării chiar a temei "despre represiunile regimului comunist totalitar" - a punctat Maria Zaharova.

"Da, au existat multe lucruri rele şi probleme. Dar atunci când sunt tăiate datele, faptele şi cifrele care atestă dezvoltarea RSS Moldovenească, realizările sale, istoria poporului moldovenesc este lovită. La urma urmei, toate cele menţionate mai sus sunt realizările oamenilor care au trăit şi au lucrat pe acest teritoriu. Printre ei se numără moldoveni şi oameni de alte naţionalităţi care consideră această republică şi acest pământ ca fiind pământul lor natal", a spus Zaharova.

Limba română deranjează Moscova

Ea a revenit asupra unei alte teme invocate şi cu alte ocazii. "Ce a mai făcut Maia Sandu? A lipsit ţara de limba moldovenească, a «redenumit-o» în limba română. Acum ea le ia cetăţenilor Republicii Moldova istoria realizărilor şi a muncii lor. Cine i-a dat dreptul să facă acest lucru?", s-a întreabat Zaharova, înainte de a face o analogie complet lipsită de relevanţă şi de respect: "Problema limbii merită o menţiune aparte. La 21 februarie anul curent, preşedintele moldovean M.G.Sandu a declarat că «limba română în Republica Moldova este o punte de dialog între toate comunităţile». Înţeleg că, dacă în lume, în ultimii ani, a luat amploare tendinţa de a numi persoanele de un sex prin altul, existând câteva zeci de genuri, atunci limba română în Moldova poate fi numită «o punte de dialog între toate comunităţile», a spus Zaharova.

Zaharova, nicio vorbă despre deportarea românilor, deși susține că aceștia sunt minoritari în Republica Moldova

Ea a afirmat că numai 7% dintre locuitorii ţării sunt etnici români, iar 80% din populaţie este rusofonă. "Astfel, absurditatea politicii lingvistice a «şefilor de la Chişinău» este evidentă. Ei au ales puntea greşită", spune Zaharova.

Ea acuză, de asemenea, că "mass-media se află sub controlul Maiei Sandu, în ciuda declaraţiilor sale despre democraţie şi libertate ca valori principale. S-a dovedit că aceste valori sunt false. Ori Maia Sandu i-a înşelat pe toţi. Sau poate ambele", a continuat purtătoarea de cuvânt a lui Serghei Lavrov.

Logica absurdă a reprezentantei Moscovei merge până într-acolo încât face o asociere între aspiraţiile europene ale Chişinăului şi Hitler. "Moldovenii văd cum suveranitatea şi identitatea naţională a Moldovei sunt demontate. Ei văd ruperea legăturilor cu Rusia, care le este prezentată ca parte a unui oarecare «proiect european». Europa a avut proiecte diferite. Adolf Hitler, nazismul şi fascismul sunt, de asemenea, proiecte europene. Deci, unde sunt «târâte» Moldova şi poporul ei?", s-a întreabat retoric Zaharova.

Ea şi-a încheiat expunerea dând asigurări că "Rusia, la rândul său, este întotdeauna gata să continue cooperarea cu prietenii moldoveni, care se bazează pe rădăcini istorice profunde, pe respect reciproc şi pe luarea în considerare reciprocă a intereselor".

În următorul său comentariu, aproape la fel de amplu, "Cu privire la denunţarea de către Republica Moldova a tratatelor internaţionale semnate în cadrul CSI”, Zaharova vorbeşte din nou despre „punţi”: „Am atras atenţia în repetate rânduri asupra faptului că, într-un efort nechibzuit de a distruge "punţile" foarte corecte care s-au format timp de decenii cu Rusia şi CSI, conducerea Republicii Moldova se deconectează de la realitate şi de la interesele fundamentale ale propriilor cetăţeni”, a spus ea, dând câteva exemple de acorduri din care Chişinăul şi-a anunţat retragerea.

"Moldova, sau mai bine zis Maia Sandu, nu are nevoie de Acordul privind cooperarea între statele membre ale CSI în cazul evacuării cetăţenilor lor din ţările terţe în caz de urgenţă. Se pare că, în schimb, cetăţenilor moldoveni li se va oferi posibilitatea de a utiliza zboruri comerciale, aşa cum s-a procedat în timpul evacuării din zona de conflict palestiniano-israeliană. Câte persoane au fost evacuate în timpul situaţiilor de urgenţă şi în timpul pandemiei din 2020 de către Rusia, fără acorduri prealabile privind modul de împărţire şi «numărare»? Nimeni nu a numărat sau împărţit nimic. Pur şi simplu am întins o mână de ajutor şi prietenie. Există multe familii cu dublă cetăţenie, a Rusiei şi a Republicii Moldova. Are nevoie conducerea de la Chişinău de aceşti oameni?", a spus Zaharova, continuând pe acelaşi ton ironic - asumat - cu încă două-trei exemple.

"Nu este nevoie de o minte strălucită pentru a denunţa acorduri cu zecile, arzând astfel «punţi» importante din punct de vedere social, construite de mâinile altora. Autorităţile moldoveneşti ar trebui să înţeleagă că va fi dificil să reia participarea lor la acordurile pe care le distrug", a încheiat Zaharova.

Articol recomandat de sport.ro
Ce mesaj a transmis fotbalistul eliminat de Istvan Kovacs în Barcelona - PSG
Ce mesaj a transmis fotbalistul eliminat de Istvan Kovacs în Barcelona - PSG
Citește și...
Moscova spune că Macron se crede Napoleon și îi reamintește cum au sfârșit francezii în Rusia. ”Debitează absurdități feroce”
Moscova spune că Macron se crede Napoleon și îi reamintește cum au sfârșit francezii în Rusia. ”Debitează absurdități feroce”

Aliaţii lui Vladimir Putin l-au avertizat pe Emmanuel Macron că orice trupe pe care le-ar trimite în Ucraina ar avea acelaşi sfârşit ca Marea Armată a lui Napoleon Bonaparte, a cărui invazie în Rusia în 1812 s-a sfârşit cu moarte şi înfrângere.

 

Rusia reacționează oficial la cererea Transnistriei de a primi ”protecție”: ”Este una dintre prioritățile noastre”
Rusia reacționează oficial la cererea Transnistriei de a primi ”protecție”: ”Este una dintre prioritățile noastre”

Sunt tensiuni în creștere la granița Republicii Moldova. Regiunea separatistă Transnistria a cerut protecția Rusiei împotriva unui așa-zis război economic, declanșat de guvernul de la Chișinău.

Transnistria va cere „protecție” Rusiei „din cauza presiunilor Republicii Moldova”. Chișinăul, acuzat de „genocid”
Transnistria va cere „protecție” Rusiei „din cauza presiunilor Republicii Moldova”. Chișinăul, acuzat de „genocid”

Congresul convocat la Tiraspol a votat, miercuri, o rezoluţie în care susţine teza suveranităţii regiunii şi cere ajutor în acest sens, potrivit postărilor de pe canalele oficiale de Telegram ale regiunii.

Cum încearcă Rusia să influențeze alegerile prezidențiale din R. Moldova. „Unealta” folosită de Moscova împotriva Maiei Sandu
Cum încearcă Rusia să influențeze alegerile prezidențiale din R. Moldova. „Unealta” folosită de Moscova împotriva Maiei Sandu

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, afirmă că presupusa aderare a Transnistriei la Federaţia Rusă reprezintă o formă de presiune psihologică şi politică legată de alegerile prezidenţiale care vor avea loc anul acesta în Republica Moldova.

Mircea Geoană, despre șansele lui Klaus Iohannis să ajungă în fruntea NATO: „Noi ne dorim un singur lucru”
Mircea Geoană, despre șansele lui Klaus Iohannis să ajungă în fruntea NATO: „Noi ne dorim un singur lucru”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost, vineri, invitatul Știrilor PRO TV, unde a vorbit despre șansele lui Klaus Iohannis de a obține șefia Alianței Nord-Atlantice, dar și despre evoluția războiului ruso-ucrainean.

Recomandări
Furtuna Renata a lovit România. Temperaturile au scăzut brusc și cu 25 de grade. Zone întregi sunt acoperite de zăpadă
Furtuna Renata a lovit România. Temperaturile au scăzut brusc și cu 25 de grade. Zone întregi sunt acoperite de zăpadă

După căldura de vară de zilele trecute, vremea s-a răcit brusc. Furtuna Renata, care a adus un val de aer polar în Europa, a ajuns și la noi cu ploi, grindină și vijelii.  

Xi Jinping susține că vrea să aducă pacea în Ucraina. Analiștii îl contrazic spunând că sprijinul Chinei pentru Rusia crește
Xi Jinping susține că vrea să aducă pacea în Ucraina. Analiștii îl contrazic spunând că sprijinul Chinei pentru Rusia crește

Liderul Chinei, Xi Jinping, a jucat rolul de „pacificator” al Ucrainei în timpul discuțiilor de marți cu cancelarul german Olaf Scholz.

 

Cum se explică încrederea crescută a românilor în Parlamentul European. Rezultatele surprinzătoare ale unui eurobarometru
Cum se explică încrederea crescută a românilor în Parlamentul European. Rezultatele surprinzătoare ale unui eurobarometru

Războiul din Ucraina, izbucnit după perioada de pandemie, i-a determinat pe europeni, inclusiv pe români, să aibă mai multă încredere în instituțiile de la Bruxelles. Acestea sunt datele unui eurobarometru realizat în toate statele membre.