În timp ce românii ajung să își pună capăt zilelor din cauza problemelor cu jocurile de noroc, o instituție a statului are bani pentru prevenție și tratament, dar responsabilii habar nu au cum să îi folosească.

Peste patru milioane de euro are într-un cont „Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc”, aflat în subordinea Ministerului de Finanțe. Cu acești bani, ar trebui gândite programe care să îi ajute pe dependenți. Deocamdată se plătesc salarii de mii de lei angajați și cam atât.

În România, dependența de jocuri de noroc duce la adevărate tragedii. Statistic, 40 la sută dintre dependenți au, la un moment dat, o tentativă de sinucidere.

Actorul Augustin Viziru: „Ajungi vai de capul tău, te sinucizi, mori ca un câine”

La Brașov, un ambulanțier s-a aruncat în fața trenului după ce a luat bani de la cămătari și nu i-a mai putut da înapoi. În Bacău, un bărbat și-a ucis soția, furios că aceasta nu-l lasă să vândă un apartament, ca să-și achite datoriile la jocurile de noroc.

Eugen Hriscu, medic psihiatru specialist în adicții: „Jocurile de noroc acționează asupra creierului în moduri foarte asemănătoare cu drogurile, sapă niște căi în creier care devin active în așa fel încât cu timpul persoana începe să simtă nevoia de a juca când trece pe lângă un cazino, pe lângă o sală de jocuri, așa cum o persoană simte pofta de fuma, simte pofta de a consuma un drog.”

Dependența de jocurile de noroc îți poate prelua controlul asupra vieții, ne-a dezvăluit actorul Augustin Viziru, care a pariat pentru prima dată în adolescență. Timp de 15 ani, cazinoul a fost pentru el un mod de viață și un scop în sine. A renunțat când s-a născut fiica lui, acum în vârstă de doi ani.

Augustin Viziru: „Jocurile nu te ajută, o să ajungi vai de capul tău, te sinucizi, mori ca un câine, nimeni nu te respectă, ultimul boschetar. Am jucat foarte mulți bani.”

Reporter: „Ai făcut vreodată vreun calcul?”

Viziru: „Da. Sunt mulți, mulți, foarte mulți.”

„De ce la fiecare colț de stradă văd pariuri sportive și păcănele?”

Amploarea acestui fenomen, a jocurilor de noroc, se vede la fiecare colț de stradă. Cazinouri, păcănele, pariuri sportive, sunt peste tot. Iar lângă, găsim sălile de amanet, care își așteaptă victimele, la orice oră.

Viziru: „Problema mea este alta: de ce se permite asta? De ce la fiecare colț de stradă văd pariuri sportive și păcănele și încă 50 la sută dintre români fac în curte în 2022?”

În România, funcționează peste 11.000 de agenții de pariuri sportive și 73.000 de aparate mecanice… Celebrele păcănele… Adică patru aparate la mia de locuitori.

Jucător, camera ascunsă: „Își lasă ceasuri, își lasă telefoane, lasă tot salariul aici, se duc acasă, se ceartă. A luat 60 de milioane, dar scuză-mă, a băgat 300. Și-a pierdut casa, și-a pierdut mașina.”

Jucător, camera ascunsă: „Eu seara când vin aici, mai ales în weekend e plin, e plin, se joacă. Încerc să nu trec de 500, să zic până în 1.000. Sunt făcute în așa fel încât să pierzi noțiunea timpului, în cazinouri nu vezi afară când e zi, când e noapte.”

 

Dependența de jocurile de noroc se dezvoltă încă din adolescență. În 2019, 30 la sută dintre băieții de 15 ani din România încercaseră măcar o dată să joace. Mult peste media europeană. Asta deși, legea nu permite accesul minorilor în sălile de jocuri, iar acestea nu ar trebui amplasate în proximitatea școlilor. Așa cum greșit se întâmplă în acest sat din Dâmbovița.

Hriscu: „În momentul în care creierul adolescentului de 14-15 ani, ia contact cu un drog atât de puternic cum sunt păcănelele, dependența se instalează mult mai puternic și capacitatea noastră de a o trata când persoană devine adultă, este mult mai mică.”

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc ar trebui să deruleze programe de prevenție și tratement cu banii pe care îi are

E clar că avem nevoie de prevenție, dar statul nu face mai nimic. Deși are o instituție desemnată să se ocupe de astfel de programe.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, aflat în subordinea Ministerului de Finanțe, are sediul chiar pe Calea Victoriei, în inima Capitalei. Are 187 de angajați, din care jumătate lucrează în acest sediu, iar ceilalți la sediile din țară. Am vrut să filmăm în birouri, nu ni s-a permis accesul.

Ulterior, ni s-a permis accesul în clădire, însă pentru un interviu.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc încasează anual de la cei din industrie o taxă, din care ar trebui să întocmească programe de prevenție și tratament pentru dependenți. A fost stabilită încă din 2015, dar, pentru că a fost gândită prost, nu a putut fi aplicată decât din 2018.

Un operator privat plătește 1.000 sau 5.000 de euro anual, în funcție de clasa de autorizare. Până acum, s-au strâns 4,3 milioane de euro. Banii zac nefolosiți într-un cont de trezorerie. Asta deși există încă din decembrie 2018 un serviciu în cadrul oficiului care trebuie să întocmească programe de prevenție. Mihăiță Ruiu este director general în cadrul instituției.

Ruiu: „În momentul acesta, ce programe se derulează concret din acești bani? Se derulează vreun program? Din ce știu eu, nu, și din rapoartele de activitate nu rezultă faptul că s-au cheltuit bani pentru programe specializate pe domeniul respectiv.”

Noul serviciu se numește Joc Responsabil, are zece posturi în organigramă, din care patru sunt ocupate. Șefa serviciului are studii juridice. Mai sunt doi economiști și un referent. Niciun psiholog sau sociolog. S-au organizat concursuri de angajare, dar candidații nu s-au calificat, după spusele conducerii. Timp de trei ani și jumătate, angajații acestui serviciu au făcut muncă contabilă și au rezolvat… petiții: 25 în 2021 și 16 în 2020.

Ruiu: „Și pe lângă petiții, ce-au mai făcut? (oftează) Din raportul de activitate rezultă că s-au concentrat foarte mult și pe colectarea sumelor.”

Salariile angajaților sunt plătite tocmai din banii care ar trebui să meargă pentru programele de prevenție și tratament. Conform grilei de salarizare publicată pe site-ul instituției, un referent are în jur de 4.500 de lei brut, iar un consilier juridic peste 6.600 de lei. Cu toții primesc un spor pentru condiții periculoase de muncă sau vătămătoare.

Cât va dura până România va avea un program de prevenție și tratement în legătură cu jocurile de noroc?

Reporter: „Cât credeți că va dura până când vom avea un program concret?”

Ruiu: „Eu pot doar să intuiesc, pot să vă zic cu convingere că dorința există, cât mai repede.”

Reporter: „Toți oamenii aceștia care sunt dependenți, nu au timpul acesta.”

Ruiu: „Din păcate, da.”

Reporter: „Și cine îi ajută pe ei? A pornit, într-adevăr, e o inițiativă, dar a durat șapte ani să ajungem în punctul acesta, iar banii sunt în continuare blocați.”

Ruiu: „Da, e bine că există.”

Reporter: „Și la ce folosesc?”

Ruiu: „Vor folosi.”

Cifra de afaceri a industriei păcănelelor

Teodor Tiberiu Alin Ion este în prezent președintele Oficiului pentru Jocuri de Noroc, cu rang de subsecretar de stat. Voci din instituție spun că numirea lui ar fi fost una politică și ar fi fost obținută de senatorul PNL Liviu Voiculescu, judecat pentru conflict de interese și activități ilicite în domeniul jocurilor de noroc.

 

Ambii sunt din județul Olt. Președintele Oficiului nu a fost disponibil pentru interviu. Am stat de vorbă cu Sorin Constantinescu, fost consilier al guvernului pe jocuri de noroc.

Constantinescu: „Mi se pare foarte politizată și foarte birocratizată în ultimul timp. Pe zi ce trece se cer tot mai multe hârtii. Dacă mergeți la ei, au un subsol cu dosare până la tavan și se cer aceleași hârtii."

Industria jocurilor de noroc rămâne unul dintre cei mai mari jucători din economia României. În 2019, număra peste 42.000 de angajați. Prin comparație, în 2020, cel mai mare angajator din țară era Poșta Română, cu peste 23.000 de angajați. În pandemie, au luat avânt și jocurile de noroc online, care fără licență, nu pot activa în tara noastră.

Reporter: "Ne puteți spune o cifră de afaceri pentru pandemie, estimativ pentru industrie?”

Sorin Georgescu: „Cred că eram în zona de două miliarde de euro, cred că acolo eram, poate puțin mai mult, din care taxe peste 50 la sută din această sumă."

Dependența de jocuri de noroc, pe lista OMS de afecțiuni mintale

Industria și-a făcut propria asociație pentru prevenția și tratamentul dependenței de jocurile de noroc. Anual, 2.000 de oameni apelează la liniile telefonice ale asociației și 600 ajung la psiholog. Totul este gratuit.

Doctorul Andrei, psiholog despre un caz apărut în grupul de suport, risc de suicid: „Jucător de zece ani, poate zece ani plus. Și îmi spune așa: vreau să fac detoxul acesta pentru o perioadă. Deci nu vreau să mă las de ele. Credeți că mă puteți ajuta să mă las o perioadă? Am ceva bani în cont și mă gândesc să nu îi cheltuiesc.”

În 2021, asociația înființată de industria jocurilor de noroc a cheltuit pentru sprijinirea dependenților 120.000 de euro. Asta în timp ce autoritatea statului are 4,3 de milioane de euro și habar n-are ce să facă cu ei.

Organizația Mondială a Sănătății a inclus dependența de jocuri de noroc pe lista afecțiunilor mintale, în timp ce noi nu avem încă centre pentru tratarea acestei adicții și nici specialiști. Încă o dovadă a nepăsării statului față de o problemă de sănătate care distruge zeci de mii de vieți, în fiecare an.