Porturile de la Dunăre, o rețetă de succes pentru sârbi. Unde au eșuat autoritățile române
Pe turiştii străini nu reuşim să-i atragem nici cu Dunărea. Malul românesc al fluviului are potenţial, dar îi lipsesc porturile şi infrastructura.
În loc să promoveze frumuseţea locului, responsabilii ţin în mizerie această carte de vizită a României. „Inspectorul Pro” a mers să vadă de ce porturile româneşti de pe Dunăre au de zece ori mai puţini vizitatori decât cele ale vecinilor noştri.
Porturile dunărene nu sunt modernizate, au încă un aer comunist şi sunt complet lipsite de infrastructură. Iar rezultatul se vede: turiştii străini ne evită. Foarte puţine vapoare de croazieră opresc la noi. O realitate tristă, confirmată în toate cele 18 porturi dunărene, câte numărăm pe traseul de 1075 de kilometri al Dunării de la intrarea în ţara până la vărsarea în mare.
Vaporul Aurelia a poposit la noi, la Drobeta Turnu Severin, dar turiştii nu au coborât să mănânce la vreun restaurant românesc. Echipa „Inspectorul Pro” i-a filmat în timp ce luau masa pe navă, nicidecum gustând din produsele tradiţionale dunărene. Şi e păcat, pentru că zona e superbă, iar oamenii locului gătesc excelent.
Sârbii au reușit acolo unde românii au eșuat
Pe partea sârbească, vedem exact opusul. Localitatea Donji Milanovac se află la 50 de kilometri distanţă de Porţile de Fier. Şi în timp ce noi abia număram 20 de nave străine într-o vară, la sârbi numărul vizitatorilor este de câteva zeci de ori mai mare: 250 de vase de croazieră într-un sezon.
Srecko Nikolic, căpitan de vas: „Aceasta este o formă de afaceri pe care am dezvoltat-o în ultimii 13 ani. Am început în 2006 sau 2007, cu două sau trei vapoare pe an. Acum, numărul vapoarele care opresc aici, în Donji Milanovac ajunge la 250.”
Străinii fug, aşadar, de noi. Nici n-ar avea cum să fie altfel, devreme ce administraţiile dunărene se întrec prin neimplicare şi suficienţă. Iată câtă mulţumire de sine afişează Gheorghe Roşca, directorul adjunct al Portului Drobeta - Turnu Severin, în discuţia cu echipa de la „Inspectorul Pro”.
Gheorghe Roșca, directorul adjunct al Portului Drobeta Turnu Severin: „Eu sunt de 30 de ani aici.”
Reporter: „Şi ce-aţi făcut în 30 de ani?”
Gheorghe Roșca: „Am făcut şi noi ce-am putut..."
Echipa „Inspectorul Pro” a vrut să vadă exact ce s-a făcut în ultimii 30 de ani. A observat că în port nu există nici măcar o parcare amenajată, un loc în care să vină autocarele şi să-i ducă pe turişti să viziteze zona.
Totul arată dezolant, iar calea ferată e un pericol public. Nu există pasaj pentru traversare.
Cu mentalitalitatea „atât s-a putut", Gheorghe Roşca, directorul adjunct al Portului Drobeta Turnu Severin, nu a realizat nimic din ce prevedea Masterplanul de Transport al României.
Un document care a ridicat Drobeta Turnu Severin la rang de port de importanță naţională şi i-a dat posibilitatea să se dezvolte. Conducerea portului ar fi putut accesa bani europeni. Ar fi putut face modernizări. Din păcate, nu se regăsește nimic din toate acestea.
Infrastructură nu există. Iar aşa-zisa faleză la Dunăre este de fapt un trotuar neasfaltat din anii comunismului. Ne mai mirăm atunci că turismul e mort pe partea noastră de Dunăre.
Gheorghe Roșca, directorul adjunct al Portului Drobeta Turnu Severin: „Până acum 10 ani aveam şi 150 de motonave pe sezon, dar ştiţi din ce cauză? Aveau de vizitat Muzeul Porţile de Fier. Îl ştiţi şi dvs. În momentul în care muzeul acesta a intrat în reparaţie, a fost scos de tur operatori că nu au ce să mai viziteze.”
Reporter: „Cum adică nu au ce să viziteze în zona aceasta?”
Director: „Stai, stai un pic… Una-i, una… Alta-i, alta… Eu îţi spun ce s-a întâmplat."
Afirmaţiile directorului sunt contestate de viceprimarul din Drobeta Turnu Severin.
Daniel Cîrjan, viceprimar la Drobeta - Turnu Severin: „Cum poţi să justifici că nu vin turişti aici pentru că nu au ce vedea, este strigător la cer să faci o astfel de afirmaţie. Cu o astfel de gândire nu putem da înainte."
Daniel Cârjan spune că nu se organizează niciun tur turistic, deşi am avea ce arata. În oraş, cetatea medievală, turnul de apă şi centrul au fost renovate. Iar la câţiva kilometri distanţă de Drobeta se găseşte cascada Bigar, desemnată de The World Geography una dintre cele mai frumoase din lume.
Ar fi putut fi într-adevar frumos şi la noi dacă ne-am fi organizat ca sârbii. Ei îşi promovează locurile încă din anii '50. Nu au desfiinţat micile porturi din cătunele de pe graniţă. Şi au restaurat toate cetăţile medievale de lângă fluviu. În plus, au pus la punct un mecanism de turism şi transport la care noi încă visam.
Ljubisa Javonovic, patronul unui restaurant: „Îi ducem cu autocarele la o localitate la 12 kilometri: Lepenski Vir. Este o localitate arheologică, veche de 8.000 de ani. E foarte, foarte interesantă şi vizitează. În afară de asta au parcul Naţional Gerdap. Avem agenţii care îi organizează, avem băieţi care vorbesc limbi străine.”
Vadimor Nijkovic, directorul muzeului Lepenski Vir: „Unul din motivele pentru care din ce în ce mai multe nave opresc aici este Lepenski Vir. Autobuzele aşteaptă aici. Am crescut de la 26.000 de vizitatori, la 52.000, anul acesta. Ne propunem să ajungem la 60.000 de vizitatori."
Până şi românilor le place la sârbi. La prânz, în restaurantele din Kladovo, la toate mesele se vorbeşte româneşte.
Turistă: „Noi suntem consumatoare de Serbia…”
Reporter: „Ce vă place?”
Turistă: „Tot… N-am venit niciodată şi să nu ne placă ceva."
Absolut tot ce vedeţi la vecinii noştri s-ar putea face şi la noi … Dar cu cine?
Reporter: „De ce n-aţi luat fonduri europene pentru modernizare?”
Gheorghe Roșca, directorul adjunct al Portului Drobeta - Turnu Severin: „Am luat, dar am luat pentru navigaţie.”
Reporter: „Nu, dar eu vă întreb pentru modernizare.”
Director: „Nu, nu s-au luat.”
Reporter: „Nu s-au luat, dar de ce?”
Director: „Întrebaţi la sediul Companiei.”
Reporter: „Dar dvs., dacă sunteţi aici reprezentantul companiei, ce rol mai aveţi, dacă oricum nu puteţi să faceţi nimic?”
Director: „Păi… Facem munca de execuţie până la urmă, nu de decizie!"
Este frustrant, dar asta e realitate și se vede în datele statistice anuale. Doar câteva sute de nave acostează în porturile noastre și, în timp ce noi nu putem ţine pasul nici cu noi înşine, vecinii noştri fac turism.
În toate cele nouă ţări şi patru capitale prin care trece Dunărea până să intre în România, vizitatorii rămân în minte cu locurile frumoase. Numai noi îi primim cu malurile murdare şi abandonate de autorități.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
