Cetatea Sighișoarei este în prag de prăbușire. Zidurile au fost „asigurate” cu scânduri
30 de ani de nepăsare au adus Cetatea Sighişoarei în pragul colapsului. Zidurile vechi de 850 de ani se prăbuşesc, iar turiştii se întreabă, de ce responsabilii îşi bat joc de un oraş medieval.
Cetatea poate fi refăcută cu bani europeni şi bunăvoinţă, pentru că Sighişoara face parte din patrimoniul Unesco. Inspectorul Pro a stat însă de vorbă cu autorităţile şi vă arată de ce la noi lucrările de modernizare pornesc foarte greu.
Iubim Sighişoara pentru că este un uriaş muzeu medieval, în aer liber. Cu străduţe din piatră, case monument şi turnuri de apărare, încă în picioare. Operă a coloniştilor germani, este singura cetate din Europa locuită fără întrerupere de 850 de ani.
Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a dat seama de valoarea ei încă din 1999, când a inclus-o în patrimoniul său. Le-a cerut însă autorităţilor române să refacă o porţiune de câţiva metri din zidul cetăţii, prăbuşită în 1998. Dar nimeni nu a făcut nimic.
Între timp, măcinată de ploi şi ninsori, cetatea se năruie. Cel mai afectat este zidul care o înconjoară, lung de 930 de metri. O porţiune a luat-o la vale în 2006, din cauza ploilor abundente. Iar în 2018, o cameră de supraveghere a surprins prăbuşirea unei alte bucăţi.
După ce această porţiune s-a prăbuşit primăria s-a gândit să asigure zidul cu câteva bârne cu câteva scânduri. Nu trebuie să fii specialist să îţi dai seama că această măsură nu este suficientă, drept urmare la nici 2 metri distanţă s-a mai prăbuşit o parte din construcţie.
Fiind sit Unesco, nu se poate interveni la zidul cetăţii fără studii şi aprobări de la Ministerul Culturii. Dar chiar şi aşa, există o procedură de urgenţă care îi permite Primăriei să ia măsuri atunci când un monument este în pericol iminent de distrugere.
Această lucrare este ceea ce înţelege Primăria Sighişoara prin intervenţie de urgenţă. Măsura a fost luată după ce zidul cetăţii, tronsonul 7, a început să cedeze.
Ovidiu Malancravean este actualul primar al Sighișoarei - ales pe listele PSD, în 2016. El este cel care a luat decizia priponirii zidurilor. Aceeaşi procedură a aplicat-o şi la pasajul cunoscut drept culoarul bătrânelor doamne. Însă doar după ce s-a rupt o grindă. Acum, în ciuda celor întâmplate, susţine că nu mai este nici un pericol.
Ovidiu Malancravean: Alte ziduri care să dea semne de prăbuşire nu sunt.
Reporter: Deci alte măsuri de urgenţă nu se impun acolo?
Ovidiu Malancravean: Nu, sprijinim imediat dacă va fi cazul.
Reporter: Dar după ce se prăbuşesc.
Ovidiu Malancravean: Eu sper să nu se mai prăbuşească.
Cetatea putea fi reabilitată cu fonduri europene. În 2010, primăria a ratat o finanţare de 10 milioane de euro, pentru că a depus proiectul prea târziu. A fost singura zvâcnire de interes a autorităţilor locale. Primarul PSD de atunci, Dorin Danesan, în funcţie din 2000, era ocupat cu un dosar penal în care era acuzat că a concesionat ilegal un teren în centrul cetăţii. Dosar pentru care, abia în 2013, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Şi mult mai târziu, în 2015, a fost revocat din funcţie.
În mandatul fostului edil s-au luat totuşi nişte bani europeni: 300.000 de mii de euro pentru un centru de promovare şi informare turistică, amplasat chiar în cetate - făcut din termopan, beton şi fier. Inaugurată în 2014, clădirea a început deja să aibă probleme. Sunt infiltraţii peste tot.
Grija celor de la centrul turistic este însă alta. Să dea bine în faţa noastră cu pliante așezate pe o masă.
De 30 de ani, pentru cetate se finanţează doar studii şi proiecte. Dar nu s-a pus nimic în practică. Vă amintiţi desigur de Dracula Park. Cel mai răsunător eşec din turism! Un proiect iniţiat în 2001 de guvernul Adrian Năstase. 15.000 de români au cumpărat atunci acţiuni în valoare de 3 milioane de dolari. După câţiva ani, proiectul complexului de agrement a eşuat şi mulţi investitori nu şi-au mai putut recupera banii.
Hans Hedrich este reprezentantul unui ONG care a luptat pentru apărarea patrimoniului cetăţii. A sesizat de nenumărate ori compromisurile urbanistice care au dus la apariţia termopanelor, a culorilor ţipătoare sau a cablurilor puse alandala.
Din eşec în eşec, cetatea a ajuns în 2017, în programul naţional de restaurare a monumentelor istorice. A fost lansată procedura de achiziţie publică pentru studiile tehnice, dar, la licitaţie, nu s-a prezentat nimeni. Daniel Breaz, ministrul Culturii, este însă confuz când vine vorba de Sighişoara. Noi îl întrebăm de licitaţie iar el ne povesteşte de etapa următoare, care nu a avut încă loc: un concurs internaţional de soluţii pentru restaurarea cetăţii. Dar ministrul este convins că s-a desfăşurat deja.
Daniel Breaz: S-a lansat o licitaţie chiar la nivel internaţional.
Reporter: e vorba de acel concurs de arhitectura pentru soluţii? Sunteţi sigur că a fost lansat?
Daniel Breaz: Da, a fost anul trecut. Am cerut informaţii pentru că mă interesează fiecare colţ de patrimoniu din această ţară.
Reporter: A fost lansată, prin SEAP, licitaţia pentru studiul premergător acestui concurs de arhitectură şi aici nu s-a prezentat nimeni.
Daniel Breaz: S-a stabilit un anumit grafic.
Reporter: Vă întreb pentru că ştiu că primul pas este licitaţia pentru studiile premergătoare.
Daniela Breaz: Da, pentru studiile premergătoare nu s-a prezentat nimeni.
Reporter: Dar nu are nicio legătură cu concursul de arhitectură.
Daniel Brez: Nu are nicio legătură. Aici am greşit eu am făcut o eroare, rectific.
Chiar dacă ministrul se va lămuri ce se întâmplă la Sighişoara, din cauza legislaţiei încâlcite, lucrările nu vor putea începe mai devreme de 3-4 ani.
Întreaga zonă va avea însă de câştigat, atunci când cetatea medievală va fi renovată şi va atrage turişti.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
