Ce putem face ca să nu ajungem la limită cu banii din salariu la sfârșitul lunii

Dată publicare: 20-04-2021 20:30
Dată actualizare: 20-04-2021 20:36


Nu-ţi ajunge salariul de la o lună la alta? Nu eşti singura persoană în această situaţie. 7 din 10 români spun că abia se descurcă cu banii pe care îi câştigă.

Li se întâmplă asta atât celor cu venituri mici, cât şi celor cu salarii mari, care de cele mai multe ori nu îşi gestionează bine bugetul, aşa că mulţi ajung să se împrumute. De la rude, prieteni, din bănci sau chiar surse cu dobânzi excesive.

O situaţie stresantă, care se poate prelungi de la o lună la alta, mai ales când datoriile se acumulează. Alţii apelează tot la banii lor, adică cer salariul mai devreme. Cât de des este indicat să facem asta, dar şi ce putem să facem ca să nu mai ajungem la limită lună de lună explică Alina Ştefan, de la Salarium, o aplicaţie prin care angajaţii pot cere salariul mai devreme.

Ștefana Todică: Studiul vostru arată că există această problemă pentru cei mai mulţi dintre români, adică nu le ajung banii de la o lună la alta. Aţi întrebat oamenii cum se descurcă şi am văzut că doar pentru 13% banii sunt suficienţi, pe de altă parte mai mult de jumătate spun că banii nu le ajung sub nicio formă şi mai sunt şi cei care spun că uneori se descurcă, uneori nu. Care sunt motivele, din punctul tău de vedere?

Alina Ştefan: ”Mulţi dintre români au salarii medii şi sub medii, comparativ cu nivelul Europei, însă cea mai mare problemă, atât în România, cât şi în afară, este modul în care cheltuim banii. Într-adevăr, o caracteristică a României este că majoritatea angajaţilor primesc salariul o singură dată pe lună, ceea ce le dă această iluzie că au o sumă mare la început de lună şi până la sfârşit nu se ajung cu banii, adică cheltuiesc mai mult în primele două săptămâni şi spre sfârşitul deja simt că nu mai au resurse şi ajung să se împrumute”.

Se întind mai mult decât le este plapumă, asta ar fi motivul principal?

 

Alina Ştefan: ”Da, cumva e şi de înţeles, pentru că acum este mult mai uşor să cheltuim banii, este foarte facil. Sunt cumpărăturile online, este foarte uşor să plăteşti cu telefonul”.

Alina Ştefan: ”Avem o problemă cu consumerismul pentru că toate canalele de cumpărături au crescut, online, de pe telefon, sunt foarte multe companii, din ce în ce mai multe, care au aceste canale deschise şi fac şi demersuri sau campanii de marketing către posibilii lor clienţi. Asta înseamnă că noi ajungem să nu mai avem un filtru şi să ne dăm seama până unde ne duce pătura, cât e suficient pentru noi, cât ne permitem de fapt. Şi mai există această problemă, să zic crescută de social media, faptul că ne uităm la vecinul: ce are, ce se poartă, ce e în trend, şi avem această senzaţie de FOMO, îi spunem noi, fear of missing ouţ, adică frică să nu fim mai prejos decât cel de lângă noi. Asta ne forţează să fim şi noi în linie cu ei, să cumpărăm şi noi în exces şi până la urmă singurul care trebuie să aibă această conştiinţă a resurselor este individul, fiecare dintre noi. Noi trebuie să ne facem un calcul foarte clar, să facem diferenţa între ceea ce avem nevoie şi ce ne dorim. Şi aici la dorinţe intră şi această competiţie cu prietenii sau cei pe care noi îi percepem ca fiind în aceeaşi clasă socială cu noi”.

Ștefana Todică: Dar de pe altă parte, dacă întrebăm oamenii de ce ajung în această situaţie, de a rămâne fără bani, cei mai mulţi vor spune că salariul este mult prea mic pentru stilul lor de viaţă. În schimb, m-am uitat şi la un clasament european care într-adevăr ne plasează la ultimul loc. 69% dintre români spun că nu le ajung banii de la o lună la alta, dar sunt şi alte ţări mai bogate decât noi, unde oamenii ajung în aceeaşi situaţie, de exemplu Franţa, Germania, Spania, nu sunt diferenţe foarte mari. Aşadar, cât de mult contează câţi bani ai şi cât de mult contează cum îi gestionezi?

Alina Ştefan: ”Aşa este, mă întorc puţin la problemă şi problema este felul în care cheltuim banii, pentru că până la urma oricare ar fi venitul, cheltuielile tale au tendinţa să crească în raport direct cu veniturile. De exemplu, te duci în oraş să mănânci mai des, îţi cumperi o maşină mai scumpă sau îţi schimbi casa. E clar că cheltuielile tale au crescut şi poţi să ajungi în acelaşi punct. De asta cumva noi trebuie să ne uităm la modul în care cheltuim şi într-adevăr este o problemă, în sensul că mulţi români au un salariu care abia ajunge, abia le acoperă cheltuielile de bază: o chirie, mâncarea. În schimb, preluăm toate trendurile globalizării, preluăm aceste dorinţe, obiecte de lux pe care ni le dorim”.

Ștefana Todică: Prin urmare, care ar fi soluţiile? Ai vorbit despre această diferenţiere între nevoie şi dorinţă, asta ar trebui să ne întrebăm prima dată atunci când cumpărăm ceva, dacă chiar ne trebuie acel lucru. Ce altceva putem face?

Alina Ştefan: ”Cred că în primul rând trebuie să fim foarte conştienţi şi foarte conştiincioşi cu banii noştri, să nu cheltuim fără să fim extrem de atenţi, adică în primul rând trebuie să conştientizez ce venit am, care sunt nevoile mele de bază, ce trebuie să acopăr, ce responsabilităţi am şi apoi ideal ar fi să îmi creez un plan pe termen lung. Să îmi pun obiective, dacă chiar îmi doresc ceva, să plec într-o vacanţă, să îmi iau un televizor, o maşină, să fac un plan în acel sens. Nu să mă grăbesc în a cheltui şi apoi să îmi dau seama că am ajuns să mă împrumut şi să se adauge dobânda, ideal este să punem bani deoparte. O să revin puţin la cum erau salariile pe vremea părinţilor noştri, primeau salariul de două ori pe lună: o dată avans, o dată lichidare, lucru care îi ţinea într-o zonă mai cumpătată a cumpărăturilor. Ţin minte că părinţii mei aveau cheltuieli pe care le acopereau la avans şi cheltuieli pe care le plănuiau la lichidare şi, mai important, ţineau o evidenţă a tuturor cheltuielilor, obicei care nouă ne lipseşte astăzi, acest jurnal al cheltuielilor şi al veniturilor. Îţi vei da seama unde ai obiceiuri nesănătoase, unde poţi să schimbi şi îţi dă şansa să poţi să pui bani deoparte pe termen lung”.

Ștefana Todică: Deci, atunci când luăm banii, îi şi împărţim pe categorii, aceasta ar fi prima soluţie, spui tu.

Alina Ştefan: ”Da, asta ar fi ideal, să vedem banii pe termen lung, să vedem ce este absolut necesar şi ce ne dorim. Şi de acolo să faci mici artificii. Adică, dacă mergi la cumpărături să vezi ce cumperi astfel încât să nu iei acel bun replicat, că te duci să îţi cumperi o haină sau chiar la mâncare, să nu iau în exces lucruri de care nu am nevoie şi ajung să le arunc la gunoi, prin urmare ajung să arunc banii la gunoi”.

Ștefana Todică: ”Am vorbit despre aceste soluţii, dar mulţi nu ajung să le pună în practică şi se trezesc în situaţia asta în care rămân fără bani. Ce fac? Se împrumută. 72% am văzut în studiul vostru. Ce spui, când e indicat să facem asta?

Alina Ştefan: ”Da, ne împrumutăm că avem nevoie. Am discutat de ce ajungem în acea situaţie, sunt cazuri şi cazuri, nu sunt în măsură să mă refer la ele individual, însă putem să avem o imagine de ansamblu. Mai importantă e sursa din care se împrumută şi ce alte efecte are acest acest împrumut”.
Ștefana Todică: Hai să vedem şi de unde se împrumută. De la prieteni şi familie cei mai mulţi”.

Alina Ştefan: ”Da, mergem la cei apropiaţi ca până la urmă ei sunt cei la care apelăm prima dată, să ne împrumutăm. O dată nu ar fi nicio problemă şi cred că mulţi dintre noi avem o rudă sau prieteni apropiaţi pe care ne putem baza. Dar când ajungem să ne împrumutăm foarte des, apare o critică sau o judecată chiar şi din partea celor dragi, care ţin foarte mult la noi, pentru că ei încep să îşi facă griji în ceea ce ne priveşte şi abilitatea noastră de a face faţă cheltuielilor de zi cu zi. Ajungi în mai multe situaţii. Nu mă mai văd cu prietenii mei până nu ajung să le dau banii înapoi sau mă sună mama şi îmi spune “când o să te maturizezi?”. Asta e o problemă, chiar dacă pare un mediu sănătos, şi este, într-adevăr, să te împrumuţi atunci când ai nevoie din surse apropiate ţie, pe termen lung poate avea acest impact emoţional”.

Ștefana Todică: Aici aş puncta eu faptul că este indicat pentru că e un împrumut cu 0% dobânda în general, dar mai sunt şi cei care apelează la bănci sau la IFN-uri. E indicat să facem asta, dat fiind faptul că nu ne mai jenăm faţă de cei din jur?

Alina Ştefan: ”Da, stigmatizarea este scoasă din reţetă, dar apar alte probleme. Sunt bănci, într-adevăr, care au diferite produse mai prietenoase, cu dobânzi mai mici, mă bucur că există aceste soluţii, că oamenii au nevoie să crească în viaţa lor de zi cu zi. Poate să cumpere o maşină sau un bun care mă ajută pe mine să îmi cresc nivelul de viaţă sau să am o satisfacţie anume, dar sunt şi alte surse, zone mai puţin ortodoxe, cu dobânzi excesive, şi acolo se creează un efect al bulgărelui de zăpadă, adică te împrumuţi o dată, te împrumuţi de fiecare dată. Ajungi să îţi dai seama că nu poţi să acoperi acea dobândă şi dacă aveai o problemă la început, problema ta doar creşte de-a lungul timpului”.


Ștefana Todică:
Cat de stresant este să fii în această situaţie?


Alina Ştefan: ”Aici cred că e partea mai tristă a poveştii şi într-adevăr multe dintre aceste poveşti nu le cunoaştem, are această componentă de ruşine socială însă cred că în spate sunt mult mai multe sentimente de neputinţă, de faptul că ţi-ai pierdut controlul asupra veniturilor, nu ştii cum să ieşi din această situaţie şi simţi nevoie de ajutor, dar nu ştii de unde să începi”.

Ștefana Todică: Sunt câteva momente în an când oamenii au nevoie de mai mulţi bani decât de obicei şi mă gândesc la această perioadă. Vin sărbătorile pascale, poate mulţi au nevoie să se împrumute ca să organizeze o masă cu familia sau să dea cadouri copiilor. Ce le recomanzi, cum să se uite la sărbătorile de Paşte fără stres?

Alina Ştefan: ”Avem tendinţa într-adevăr să cheltuim mai mult de Crăciun, de Paşte, poate vara când plecăm într-o vacanţă, este sezonalitatea cheltuielilor în exces. E foarte bine să fim realişti. Noi ştim când vine Paştele şi când vine Crăciunul. Şi de asemenea ştim şi când ne dorim să plecăm într-o vacanţă. Planuri, planuri, planuri, să îţi plănuieşti fiecare moment şi să te uiţi şi cum poţi să schimbi puţin nu obiceiul în sine, ci felul în care se fac lucrurile. De exemplu, cred că foarte multe gospodarii din România cumpăra în exces mâncare, în oricare dintre aceste sărbători, sunt multe tradiţii cu care încercăm să ne aliniem, însă în realitate cred că foarte puţini dintre noi simt nevoia acelor cantităţi mari de mâncare, şi cred că putem să facem aceleaşi cumpărături cu volume mai mici, putem să strângem banii cu o lună, două, trei înainte, sume mici care să nu ne ducă într-o cheltuială excesivă în perioada sărbătorilor, şi dacă avem nevoie putem să ne împrumutăm, dar din resurse care sunt sănătoase pentru noi. Sărbătorile au o simbolistică aparte pentru noi, o esenţă foarte frumoasă, şi ar trebui să rămână în această zonă în toate aspectele necesare acestui moment”.

Ștefana Todică: Pe de altă parte, unii se împrumută de la ei, adică cer salariul mai devreme. Cât de des e bine să apelăm la soluţia aceasta?

Alina Ştefan: ”Este foarte bine să poţi să te împrumuţi de la tine din mai multe motive. Prinzi această încredere, autonomie pe veniturile tale şi control. Am încredere că eu sunt sursa mea de bunăstare, că eu pot să îmi port de grijă. Este o practică foarte des întâlnită şi multe companii vor să îşi ajute angajaţii şi să faciliteze un mediu prin care să rămână într-o zonă de bunăstare”.


Ștefana Todică: Dar dacă ne gândim la angajaţi, fiecare dintre noi poate ajungem în situaţia asta, să avem nevoie de bani mai devreme, când ne sfătuieşti să facem asta? Că nu e bine chiar în fiecare lună.

Alina Ştefan: „Nu recomand în fiecare lună, ci atunci când chiar ai nevoie. Că vorbeam de plan, atunci când îţi dai seama că nu ai toate resursele. Vrei să îţi renovezi casa sau ai nevoie să îţi schimbi roţile la maşină că vine sezonul. Te împrumuţi de la tine, îţi rezolvi problema, e o soluţie de moment, dar încerci în restul timpului să fii deasupra situaţiei şi să o controlezi şi să te asiguri că cheltuielile sunt reduse şi că venitul tău îţi ajunge până la următorul salariu”.

Ștefana Todică: În ce constă aplicaţia voastră?

Alina Ştefan: ”Salarium este prima platformă de plată a avansului salarial şi are o componentă de educaţie financiară. Este poziţionată ca un beneficiu extrasalarial. Tot ce trebuie să facă angajaţii este să îşi creeze un cont, noi îl identificăm şi în cadrul acelei companii, el va vedea în aplicaţie care este disponibilul lui lunar şi apoi îşi poate trimite acea sumă ori în iban-ul unde primeşte de obicei salariul, ori poate să adauge un card şi să aibă acces la bani instant. O să dau un exemplu concret. Sunt la benzinărie, îmi dau seama că nu mai am bani pe card, am nevoie să plătesc benzina pe care tocmai am pus-o în maşină, nu mai sun un prieten, nu mă sperii, deschid aplicaţia, văd cât am disponibil, sunt de acord cu x sumă, îmi virez banii direct pe card, mă duc în benzinărie şi am plătit. E atât de simplu”.


Ștefana Todică: Dobânda există?

Alina Ştefan: ”Nu există dobândă, nu există comisioane şi Salarium nu este un credit, este un partener pentru companii în a acorda acest beneficiu salarial, care sperăm noi să îi ţină pe cât mai mulţi angajaţi într-o zonă de bunăstare financiară şi de încredere financiară”.

Ștefana Todică: De unde ştiu oamenii dacă pot să apeleze la aplicaţia voastră?

Alina Ştefan: ”Noi acum înrolăm primele companii, oricine poate descărca aplicaţia şi oricine poate să îşi facă cont. Dacă eşti angajatul unei companii cu care noi colaborăm îţi poţi accesa avansul instant. Dacă nu, atunci noi te întrebăm unde lucrezi, ca să putem să venim înspre companie şi să le propunem acest beneficiu extrasalarial pentru toţi angajaţii din companie”.

Ștefana Todică: Cum v-a venit această idee?

Alina Ştefan: ”Această idee ne-a venit în baza statisticilor pe care le-am văzut şi discutat mai devreme şi văzând această problemă cu care românii se confruntă. Apoi, a fost întărită de faptul că în vest există acest trend de a acorda autonomie angajaţilor şi oamenilor de rând în ceea ce priveşte venitul lor lună de lună”.