Statul ar încasa 9 mld. lei dacă 15% dintre contribuabilii cu obligaţii fiscale ar accesa facilitatea de anulare a acestora

Ministerul de Finanţe
Inquam Photos / George Călin

Statul ar încasa 9 miliarde de lei dacă 15% dintre contribuabilii care au obligaţii fiscale ar accesa facilitatea privind anularea obligaţiilor fiscale accesorii, potrivit unui proiect de Ordonanţă de urgenţă, postat de Ministerului de Finanţe.

"Având în vedere faptul că facilităţile fiscale se acordă în baza unei cereri depusă de contribuabili, se constată că estimarea potenţialilor beneficiari este relativă, ţinând cont de faptul că pentru a li se acordă acestea este necesar să fie îndeplinite o serie de condiţii, cum ar fi existenţa lichidităţilor financiare pentru achitarea obligaţiilor fiscale principale.

În acest context, având în vedere, pe de o parte, că volumul total al arieratelor recuperabile se ridică la aproximativ 71,8 miliarde lei, din care 60,5 miliarde de lei reprezintă obligaţii fiscale principale, iar 11,3 miliarde de lei sunt obligaţii fiscale accesorii, iar pe de altă parte, în condiţiile în care din totalul de 1.179.440 contribuabili, ar accesa 15% dintre aceştia facilitatea fiscală constând în anularea obligaţiilor fiscale accesorii, se constată că s-ar putea încasa suma de 9 miliarde de lei, reprezentând obligaţii fiscale principale restante la data de 31 iulie 2024", se arată în nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de urgenţă.

În document se menţionează că facilităţile fiscale care îmbracă forma anulării obligaţiilor de plată accesorii aferente creanţelor bugetare acordate pe termen limitat de timp, pot conduce la recuperarea mai rapidă a arieratelor bugetare.

În acest sens, se adoptă anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti ori instituţii publice.

Astfel, se propun patru tipuri de facilităţi fiscale: (A) Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii: stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv; stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; depunerea, până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, a cererii de anulare a accesoriilor, sub sancţiunea decăderii.

Citește și
Anunțul făcut de Mircea Geoană, după ce o dronă rusească a invadat spațiul aerian al țării: „Vreau ca românii să știe”

De asemenea, proiectul prevede la punctul (B), anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declaraţie rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii: declaraţia rectificativă să fie depusă începând cu data de 1 septembrie 2024 până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie stinsă până la aceeaşi dată; stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024 ; depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancţiunea decăderii.

Totodată, se are în vedere anularea tuturor accesoriilor la punctul (C), aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv şi stinse până la această dată, cu următoarele condiţii: obligaţiile bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, au fost stinse până la această dată; stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024; depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancţiunea decăderii.

Potrivit sursei citate, prin măsura propusă se permite anularea accesoriilor aferente unor obligaţii bugetare principale ce au fost stinse până la data de 31 august 2024 inclusiv, dacă aceste accesorii sunt calculate prin acte administrativ fiscale comunicate de organul fiscal.

Proiectul mai prevede la punctul (D) anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a controlului fiscal, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, cu următoarele condiţii: diferenţele de obligaţii bugetare principale să fie achitate în termenul de plată stabilit prin decizia de impunere; cererea de anulare a accesoriilor să fie depusă în 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, sub sancţiunea decăderii.

Anularea accesoriilor se aplică în condiţiile anterior menţionate şi pentru: diferenţele de obligaţii bugetare principale aferente perioadelor fiscale de până la 31 august 2024 inclusiv, stabilite de organul fiscal competent prin decizie de impunere emisă şi comunicată până la data intrării în vigoare ordonanţei de urgenţă, ca urmare a unui control fiscal; obligaţiile bugetare principale aferente perioadelor fiscale de până la 31 august 2024, stabilite prin decizie de impunere emisă din oficiu de organul fiscal sau prin declaraţie de impunere depusă cu întârziere de către contribuabil, în perioada 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024.

De asemenea, MF precizează în document că şi contribuabilii la care urmează a începe inspecţia pot depune declaraţii de impunere rectificative în primele 10 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar, prin derogare de la prevederile Codului de procedură fiscală, acestea vor fi luate în considerare de organul fiscal. Această măsură are ca scop acordarea posibilităţii contribuabililor de a beneficia de facilitatea fiscală prevăzută la lit. B, având în vedere că potrivit Codului de procedură fiscală eventualele declaraţii rectificative depuse de contribuabili pe perioada controlului fiscal nu se iau în considerare de organul fiscal.

"Este de menţionat că cererea de anulare a accesoriilor, se soluţionează de organul fiscal prin decizie de anulare a accesoriilor în cazul în care debitorul îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru acordarea anulării accesoriilor sau prin decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor dacă debitorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a anulării acestora. Facilităţile prevăzute la lit. A - D sunt aplicabile şi de alte autorităţi sau instituţii publice care administrează obligaţii bugetare, în sensul că şi aceste entităţi anulează accesoriile pentru obligaţiile bugetare pe care le administrează, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă", se spune în document.

În proiect se menţionează faptul că se impune adoptarea unor măsuri care să vină în sprijinul contribuabililor ţinând cont de faptul că volumul arieratelor este în creştere, precum şi că, în contextul în care digitalizarea activităţii de executare silită prin înfiinţarea popririlor bancare nu a condus la o mai bună colectare a veniturilor statului, constatându-se astfel faptul că mediul de afaceri se confruntă cu o lipsă temporară de lichidităţi.

"În fapt, scopul facilităţilor fiscale este acela de a susţine conformarea voluntară la plată, sens în care, prin măsurile adoptate de impulsionare a achitării obligaţiilor fiscale/bugetare, statul se asigură pe de o parte de faptul că volumul arieratelor scade, iar pe de altă parte, veniturile bugetare cresc astfel încât să se poată susţine cheltuielile care sunt imperios necesare a fi efectuate pentru susţinerea economică", se mai arată în nota de fundamentare.

Potrivit MF, soldul creanţelor bugetare neîncasate la bugetul de stat la data de 30 iunie 2024 este în valoare de 175,28 miliarde de lei, respectiv un procent de 9,91% din PIB sau echivalentul a 35,04 miliarde de euro.

De asemenea, la nivelul bugetelor locale creanţele neîncasate se ridică la peste 21,93 miliarde de lei, la bugetul asigurărilor sociale - 4,07 miliarde de lei, la bugetul fondului de şomaj - 2,11 miliarde de lei, iar la bugetul fondului unic al asigurărilor sociale de sănătate se înregistrează peste 7,93 miliarde de lei lei creanţe neîncasate.

Articol recomandat de sport.ro
Reacția kosovarilor după ce au văzut cum a lăsat România vestiarul de la Priștina
Reacția kosovarilor după ce au văzut cum a lăsat România vestiarul de la Priștina
Citește și...
Economia României „gâfâie”, bugetul e în pericol. Suntem codașii UE la capitolul creștere economică
Economia României „gâfâie”, bugetul e în pericol. Suntem codașii UE la capitolul creștere economică

Economia României a crescut sub așteptări cu mai puțin de un procent în prima jumătate a anului. Potrivit INS, rezultatul pentru lunile aprilie, mai, și iunie, arată îngrijorător, avansul economiei fiind periculos de aproape, de zero.

Achiziție de lux pentru „frații Dedeman”. Au cumpărat unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din Elveția
Achiziție de lux pentru „frații Dedeman”. Au cumpărat unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din Elveția

Frații Adrian și Dragoș Pavăl, proprietarii Dedeman, au cumpărat complexul hotelier de 5 stele Waldhaus Flims Wellness Resort, din Elveția.

Eurostat: România, pe ultimul loc alături de Portugalia la creşterea economică în UE
Eurostat: România, pe ultimul loc alături de Portugalia la creşterea economică în UE

Economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene a înregistrat o creştere uşoară în trimestrul al doilea, comparativ cu trimestrul precedent, iar România a avut cea mai modestă performanţă economică din blocul comunitar, conform Eurostat.

Recomandări
O dronă rusească a invadat spațiul aerian al României. Armata a avut rol de spectator. Ar fi căzut bucăți la Periprava
O dronă rusească a invadat spațiul aerian al României. Armata a avut rol de spectator. Ar fi căzut bucăți la Periprava

Sistemul radar a identificat şi urmărit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina, aceasta fiind monitorizată şi de două avioane F-16.

„Colac de salvare” din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru Metrorex. Cum vor fi folosiți banii
„Colac de salvare” din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru Metrorex. Cum vor fi folosiți banii

Metrorex ar putea primi, din Fondul de rezervă al Guvernului suma de 131,3 milioane de lei, o parte din aceasta urmând să acopere datoriile pe care le are la compania care asigură servicii de mentenanţă a trenurilor.

Record de temperatură minimă în România. Zona în care duminică s-au înregistrat -0,4 grade Celsius
Record de temperatură minimă în România. Zona în care duminică s-au înregistrat -0,4 grade Celsius

Staţia meteo Miercurea Ciuc a înregistrat, duminică dimineaţa, o minima de minus 0,4 grade Celsius, cea mai scăzută temperatură consemnată la nivel naţional şi cea mai coborâtă din acest început de septembrie.