În prezent, estimarea la nivelul Executivului este ca 33-35% dintre angajații statului, care acum au venituri mai mari decât ce le este prevăzut în grilele noii legi, să aibă salariile înghețate pentru perioade care pot ajunge și la mai mulți ani, până sunt ajunși din urmă de către grilele de salarizare, relatează News.ro.
Circa două treimi din angajații statului lucrează în domeniile educație, sănătate, ordine publică și apărare.
Câți angajați ar putea fi afectați
Potrivit celor mai recente date disponibile, numărul posturilor ocupate din sectorul public se situează la 1,272 milioane, ceea ce ar însemna că pot fi afectate 420.000-445.000 de posturi.
Peste 800.000 dintre cele 1,272 milioane de posturi ocupate sunt în educație, sănătate și ordine publică. Restul sunt în alte instituții, centrale sau locale, primării etc.
Peste 800.000 de posturi sunt în domeniile-cheie ale statului
812.347 posturi ocupate în domenii-cheie ale statului:
· 366.833 posturi în Educație - Ministerul Educației - 293.705 în învățământul superior de stat, 68.142 în învățământul preuniversitar (local) - 4.986;
· 245.020 posturi în Sănătate - 147.225 posturi în unități sanitare subordonate local, 79.622 posturi în unități sanitare subordonate central, 18.173 - Ministerul Sănătății;
· 124.468 - Poliție și Jandarmerie (MAI);
· 76.026 - Armată (MApN).
Legea salarizării, jalon important din PNRR
Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență. La acest proiect s-a lucrat în ultimii ani, dar a fost amânat în repetate rânduri, din cauza temerilor că impactul bugetar ar fi fost mult prea greu de suportat de către finanțele statului, mai ales după cel al majorării pensiilor.
Strategia fiscal-bugetară a Ministerului Finanțelor prevede cheltuieli salariale de 168,3 miliarde de lei anul acesta, reprezentând 8,2% din PIB.