Ministrul Economiei explică de ce România a pierdut o investiție de 1,4 miliarde euro care ar fi adus mii de locuri de muncă

62477735

Ministrul Economiei, Radu Oprea, a explicat, miercuri, decizia companiei ABEE de a nu mai construi o fabrică de baterii la Galaţi, menţionând că aceasta a fost influenţată atât de modul în care sunt acordate schemele de ajutor de stat în România.

El a precizat că statul a explorat toate posibilităţile de a finanţa acest proiect, inclusiv din fonduri europene sau din Fondul pentru modernizare, însă România nu finanţează proiecte dedicate, ci doar proiecte competitive.

"România nu a pierdut o astfel de investiţie pentru că ea nu a ajuns niciodată la maturitatea necesară unei astfel de investiţii. Autorităţile locale, autorităţile statului român au făcut tot ceea ce ţinea de noi pentru ca o astfel de investiţie, un start-up în tehnologie, să se dezvolte pentru a reuşi ceea ce şi-au propus, adică o giga-factory. Însă sunt mai multe etape de parcurs (...) pentru a creşte un start-up în tehnologie. Am fost la ei, am vizitat, era şi premierul belgian de la cea dată, domnul De Croo, de faţă, am înţeles care este nivelul, unde sunt în acel moment", a afirmat Oprea, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria.

Ministrul a completat că s-a încercat găsirea unor soluţii de finanţare pentru companie, dar, în România, finanţarea prin scheme de ajutor de stat este competitivă, nu dedicată.

"Am încercat să găsim soluţii de finanţare pentru această companie. În România, schemele de finanţare prin scheme de ajutor de stat sunt competitive, nu dedicate. Nu există acele fonduri de risc cu care poţi să te duci dedicat pentru start-up în tehnologie sau nu sunt dezvoltate atât de mult, sunt câteva fonduri private. Nici în Europa nu se întâmplă acest lucru foarte, foarte bine, pentru că vedeţi în Raportul Draghi că se vorbeşte despre cercetare-dezvoltare, cum se fac astfel de finanţări şi de ce pleacă astfel de start-up-uri în tehnologie foarte rapid către Statele Unite ale Americii", a indicat Radu Oprea.

Potrivit acestuia, decizia poate fi explicată şi prin faptul că europenii nu mai au acelaşi "apetit" de a cumpăra maşini electrice.

"Dacă vă uitaţi la piaţa generală de astăzi, probabil că veţi înţelege de ce acea companie a luat această decizie. Nu este ce spune un nimeni, aş putea să-i spun, care e în campanie electorală: că România a pierdut şi că n-a făcut. Este vorba despre faptul că astăzi, în Europa, piaţa automobilelor electrice scade, cumpărătorii nu mai au acel apetit de a cumpăra maşini electrice. (...) Este vorba de companii care produc baterii şi care au anunţat că îşi încetează activitatea sau îşi restrâng activitatea în această vreme, ceea ce înseamnă că piaţa se restrânge, că piaţa are nişte probleme", a mai afirmat Oprea.

El a precizat că a avut consultări cu Asociaţia Constructorilor de Automobile din România, în contextul în care joi se va afla la Bruxelles pentru discuţii referitoare la viitorul pieţei autovehiculelor electrice.

"M-am întâlnit cu ei, am poziţiile lor, voi duce la Bruxelles poziţia lor, care înseamnă, spre exemplu, ca în conformitate şi cu poziţia Asociaţiei Europene a Constructorilor de Autoturisme, să fie întârziat un termen referitor la CAFE (Corporate Average Fuel Economy - n.r.). Acesta este un proiect care pune sarcini industriei auto începând cu anul viitor în ceea ce priveşte numărul de automobile electrice vândute. Poziţia noastră este că trebuie să existe o întârziere până când această piaţă se reglementează. Este lucrul pe care îl voi face mâine la Bruxelles", a transmis ministrul.

Radu Oprea a respins ipoteza renunţării la acest proiect pe fondul scumpirii forţei de muncă.

"Dacă ne uităm în Raportul Draghi, care a avut curajul să spună un lucru pe care îl ştiam de foarte multă vreme şi pe care îl semnalam în discuţiile de la COMPET, spre exemplu, cu ceilalţi miniştri de resort din statele membre, faptul că în Europa energia este prea scumpă şi atât timp cât nu se găseşte o soluţie de reglementare a pieţei, de reglementare a costurilor energiei, nu vom fi competitivi. Mai sunt şi alte motive, ele sunt enumerate în Raportul Draghi", a mai explicat el. 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
Citește și...
PIB a crescut de 2,5 ori din 2008 până azi dar numărul salariaților e la fel. Câți români duc, de fapt, în spate economia

De la un PIB de circa 139 de miliarde de euro în 2008 (înainte de recesiunea severă din 2009 - an electoral) România a ajuns la unul de peste 350 de miliarde de euro. Din păcate creșterea fulminantă nu s-a tradus în noi locuri de muncă. 

Câştigul salarial mediu net lunar din România a fost de 4.412 lei în 2023. Județele în care se câștigă sub media țării

Salariul mediu brut din a ajuns la 7.042 lei în 2023, o creștere de 916 lei (15%) față de anul anterior. În același timp, câştigul salarial mediu net lunar a fost de 4.412 lei, înregistrând o majorare de 611 lei (16,1%).

Comisia Europeană a anunțat un sprijin de peste 21 de milioane de euro pentru agricultorii români afectați de secetă

După un an agricol cu provocări mari pentru fermieri, încep să vină și despăgubirile. Comisia Europeană a anunțat un sprijin de peste 21 de milioane de euro pentru agricultorii români afectați de secetă.

Recomandări
Dezvăluiri în premieră. Câți angajați avea Securitatea, situația pe județe. Cifrele care arată paranoia lui Nicolae Ceaușescu

În toamna anului 1988, în timp ce România era sufocată de penuria alimentară şi de izolarea internaţională, aparatul de represiune al regimului comunist atingea apogeul organizatoric. 

Surse: Grindeanu i-a propus lui Bolojan o înțelegere anti-AUR. Răspunsul PNL. PSD vrea doar guvern din care să facă parte

Sorin Grindeanu i-ar fi propus lui Ilie Bolojan o înțelegere temporară prin care PSD și PNL să nu permită trecerea proiectelor AUR, dar liberalul ar fi refuzat, susțin surse social-democrate. De asemenea, PSD vrea doar un guvern din care să facă parte. 

Românii au strâns 250 de miliarde de lei în Pilonul 2. Noul instrument care îți explică ce se întâmplă cu banii pentru pensie

8,5 milioane de români au un cont de pensie privată obligatorie - pilonul 2. Banii acumulați, cu tot cu câștig, au ajuns la 250 de miliarde de lei.