"Ar trebui ca măcar aceste două probleme: corelaţia PIB nominal/salarii, pensii, respectiv colectarea mai bună a TVA şi a impozitului, ar trebui, după mine, să facă obiectul unui pact între toate forţele politice responsabile, în aşa fel încât să se oblige semnatarii politici ca, în perioada următorilor 4 ani, şi dacă se poate şi ulterior, să scoată aceste două probleme din jocul politic, să nu se mai atace de câte ori cineva ia o măsură pentru reducerea evaziunii, pentru respectarea corelaţiei între pensii şi salarii", a afirmat Valentin Lazea, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, un asemenea angajament ar putea consolida credibilitatea României în faţa investitorilor şi ar asigura predictibilitatea măsurilor de ajustare fiscală.
"Numai aşa România poate transmite un semnal de credibilitate şi de predictibilitate în ce priveşte reducerea deficitului bugetar la orizontul anului 2030 când deja se vor fi împlinit 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv", a subliniat economistul-şef al BNR.
Referindu-se la situaţia finanţelor publice, Lazea a explicat că România trebuie să reducă treptat dependenţa bugetului de împrumuturi, în condiţiile în care, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, circa un leu din şapte cheltuiţi de stat provine din finanţare împrumutată.
"Scopul nostru sau ţelul pe care oamenii rezonabili din ţara asta ar trebui să şi-l propună este să ajungem la un deficit de 3%, care înseamnă că doar un leu din 14, adică o jumătate din cât avem acum, să fie luat din împrumuturi. Deci ăsta-i cadrul pe care să-l înţeleagă toată lumea. Da, azi cheltuim, bugetul cheltuieşte un leu din şapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14", a subliniat acesta.
În opinia sa, prima condiţie pentru atingerea acestui obiectiv este ca majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor să nu depăşească ritmul de creştere a PIB-ului nominal, iar pensiile din sistemul public să nu crească mai repede decât salariile.
"Prima este respectarea corelaţiei dintre evoluţia PIB-ului nominal, creşterea anvelopei salariale şi creşterea anvelopei pensiilor", a afirmat Lazea.
El a arătat că o altă condiţie esenţială este îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale, în special a TVA şi a impozitului pe profit.
"Al 2-lea lucru pe care trebuie să îl facem obligatoriu, dincolo de respectarea acestor corelaţii, este colectarea mult mai bună a TVA şi a impozitului pe profit", a precizat economistul.
România pierde anual venituri echivalente cu aproximativ 3% din PIB
Potrivit acestuia, România pierde anual venituri echivalente cu aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA şi încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit, iar reducerea la jumătate a acestor decalaje de colectare ar putea diminua deficitul bugetar cu două puncte procentuale.
"România pierde 3% din PIB din neîncasarea TVA şi încă 1% din PIB din impozitul pe profit prin necolectare. Şi problema cea mare cu această soluţie a colectării mai bune este că ea nu poate fi bugetată exante", a explicat Valentin Lazea.
În acest context, el a susţinut necesitatea combaterii evaziunii fiscale şi a eliminării portiţelor legislative care permit optimizarea fiscală, precum şi reformarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), inclusiv în ceea ce priveşte motivarea şi remunerarea personalului.
Valentin Lazea a precizat, la începutul intervenţiei sale, că opiniile exprimate sunt personale şi nu reprezintă poziţia oficială a Băncii Naţionale a României.
Conferinţa "România sub lupă - Economia românească între presiuni globale şi decizii interne" este organizată de Oxygen Events, la Arenele BNR din Bucureşti, cu Banca Transilvania în calitate de partener oficial şi AGERPRES ca partener media.
