Cât de pregătită era economia României pentru epidemia de coronavirus

În acest context, economia României are nevoie de susţinere pentru a trece testul Covid-19.

Odată cu anunțul autorităților privind limitarea interacțiunii, măsurile vor duce la prăbușirea unor sectoare economice, companii din domenii variate, de la producţie de bunuri de larg consum la construcţii şi de la auto la retail nonalimentar, anunţă scăderi pe linie ale vânzărilor şi cer implementarea unor reforme rapide.

Analiștii Erste Group Research au anunțat recent că economia României va creşte cu numai 3% în acest an, faţă de o estimare anterioară de 3,5%: „Ca urmare a răspândirii rapide a COVID-19 în Europa, vom revizui în scădere cu circa 0,3 puncte procentuale, spre 2,6%, rata de creştere economică estimată pentru Europa Centrală şi de Est, revizuirile negative variind de la 0,3 pp pentru Cehia, Ungaria şi Polonia până la 0,5 pp în cazul României sau chiar peste în cel al Croaţiei”.

Totodată, Daniel Dăianu, fost economist șef al BNR, menționa în luna februarie, referitor la majorarea punctului de pensie: ” Anul 2020 este un moment cheie, iar ministrul Finanțelor trebuie să se explice oamenilor, că nu este vorba că intrăm într-un regim de austeritate, este vorba de a da mai puţin pentru a nu lua după din buzunarele oamenilor sub o formă sau alta. Se poate ajunge la creşteri de taxe şi impozite dacă nu avem altă soluţie. Aplicarea legii să se facă în funcţie de spaţiu fiscal şi aici trebuie văzut care este spaţiul fiscal”.

Citește și

Cum vor fi susținute populația și economia din România în criza generată de coronavirus. Guvernul se reunește astăzi

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Pe de altă parte, Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că Executivul dispune de resursele și instrumentele fiscale necesare pentru a face față provocărilor: "În acest moment este foarte important să creştem puterea de cumpărare a românilor. Rata inflaţiei continua să scadă, puterea de cumpărare a românilor creşte. România nu mai este ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Dobânzile şi preţurile scad pentru că suntem mai pregătiţi şi mai credibili. Suntem pregătiţi cu resurse şi instrumente fiscale pentru face faţă oricărei provocări”.

Potrivit acestuia, pentru a atenua efectele economice ale Covid - 19 trebuie luate măsuri de natură fiscală, iar pentru un impact maxim este nevoie de coordonarea politicilor fiscale şi a celor monetare.

"Deja v-am spus că aşa cum arată lucrurile măsurile trebuie să fie de natură fiscală. Dar pentru a avea impact maxim este nevoie de coordonarea politicilor fiscale şi monetare. Am ţinut legătura în permanenţă cu domnul guvernator şi deja avem formate echipe de lucru cu experţi din MFP şi BNR. Pentru prima dată suntem în faţa unei astfel de provocări şi nu avem niciun fel de probleme pe partea de finanţare. Am fost precaut, am atras finanţare (chiar dacă am fost linşat mediatic pentru asta) şi avem resursele necesare pentru plata tuturor cheltuielilor din buget. Chiar şi în contextul în care a trebuit să facem plăţi către Ministerul Sănătăţii, în plus, de aproximativ 620 milioane lei" a menționat Cîțu.

Cîțu cere vot favorabil pentru OUG 1/2020 și dublarea alocațiilor

Florin Cîțu le-a cerut parlamentarilor, la începutul lunii martie, să nu respingă OUG 1/2020 şi ordonanţa care prorogă dublarea alocaţiilor până la 1 august 2020, deoarece România are nevoie de stabilitate financiară, în contextul răspândirii COVID-19. Acesta a precizat: ” În acest moment e nevoie de stabilitate financiară. Respingerea acestei ordonanțe ar crea probleme din punctul de vedere al bugetului. Ordonanța 1 este cea care stă la baza construirii bugetului în România. Astăzi nu avem nevoie de un asemenea șoc pentru buget și de aceea cer responsabilitate parlamentarilor la vot”.

Cu toate acestea, dublarea alocaţiilor ar majora deficitul cu cel puţin 0,2% din PIB, care este deja prognozat să fie la 3,6% în acest an. Totodată, bufferul reprezintă rezervele în valută ale finanţelor pentru situaţii de plăţi de urgenţă, iar valoarea ar fi de peste 4 miliarde de euro.

Deficitul bugetar - premieră pentru finanțele României

Totodată, Guvernul a început anul cu o premieră în ceea ce privește deficitul bugetar. Cheltuielile Guvernului au fost în ianuarie mai mari cu 457,6 milioane de lei comparativ cu veniturile, deficitul bugetar fiind de 0,04% raportat la PIB. Anul trecut în ianuarie, execuția bugetară arăta un excedent de 717 milioane de lei, echivalentul a 0,07% din PIB. Veniturile au crescut în ianuarie cu 7% raportat la aceeași lună a anului trecut, în timp ce cheltuielile au urcat cu 11,6%, în mare măsură ca urmare a majorărilor de pensii, salarii și alocații rezultate din modificările legislative. Deficitul bugetar din ianuarie reprezintă o premieră pentru finanțele României începând cel puțin din 2008.

Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a menționat referitor la deficitul bugetar: "Domnul Cîţu înregistrează cu adevărat prima faptă măreaţă în mandatul său, o premieră istorică, adică prima lună ianuarie cu deficit din ultimii ani de la criză încoace. Aceasta arată că programarea bugetară a fost incorectă şi exagerat de optimistă. Mai grav este faptul că, în pofida comparaţiei cu ianuarie 2019, agenţii economici care aveau TVA de rambursat în perioada 06 decembrie 2019 -31 ianuarie 2020 nu au primit niciun leu din sumele cuvenite. Dacă s-ar fi făcut încă două selecţii pentru deconturile de TVA de rambursat aferente lunii decembrie şi ianuarie situaţia deficitului ar fi fost catastrofală pentru această perioadă a anului".

Statul român a plătit bancherilor dobânzi de 36,9 milioane de lei pe zi

Cu toate acestea, țara noastră plătea bancherilor aproape cât cheltuia pentru investiții. Anul trecut statul român a plătit bancherilor, sub formă de dobânzi aproximativ 36,9 milioane de lei pe zi. De asemenea, cheltuieli de capital, care includ investițiile în constructii, în echipamente pentru IT și în mijloace de transport sunt de doar 49,8 milioane de lei pe zi, respectiv cu doar 25% mai mari decât costul zilnic în dobânzi al datoriei publice.

Primele date oficiale privind impactul asupra economiei țării noastre a epidemiei de coronavirus ar trebuii sa fie publicat de Ministerul Finanțelor Publice pe data de 25 martie 2020.

Dacia și Ford își sistează producția 

Revenind la limitarea intercațiunii, Uzina Dacia se va închide joi, iar circa 14.000 de persoane vor intrat în șomaj tehnic după ce Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, a decis să închidă uzina până pe 5 aprilie, ca măsură preventivă în fața pandemiei de coronavirus.

În perioada în care activitatea este oprită, angajații vor fi plătiți cu 85% din salariu, precum stipulează contractul colectiv de muncă încheiat cu conducerea.

Tot de joi va fi sistată producția și la uzina Ford de la Craiova. La fel, angajații vor intra în șomaj tehnic, perioadă în care vor fi plătiți cu 78% din salariu. Ford are în România aproximativ 6.000 de angajați.

În aceste considerente, Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat că se află în discuţii cu oficialii Ford de la Craiova pentru a găsi soluţii de ajutor, după cele două săptămâni în care compania va susţine din surse proprii plata şomajului tehnic.

Deciziile similare au fost luate la nivel european de toți producătorii auto precum Volkswagen, Mercedes-Benz, Nissan, Renault, Ford, Fiat sau Toyota.

Uniunea Europeană anticipează o recesiune

Pe plan international, comisarul european Thierry Breton, a menționat că Uniunea Europeană anticipează o recesiune în 2020, fără să îşi cuantifice aprecierea, însă preconizând un impact global al crizei coronavirusului asupra creşterii economice europene ”între 2 şi 2,5%”, relatează AFP.

Comisarul european a estimat că, ”bineînţeles”, ţările europene ar putea încălca pentru moment reglementările Pactului de Stabilitate european pentru a face faţă crizei, aşa cum prevăd textele europene.

Specialiștii consideră că epidemia de coronavirus va concretiza ceea ce începuse liderul SUA Donald Trump să facă, respectiv va deglobaliza economia, iar efectul principal al pandemiei de COVID-19 va fi restructurarea economiei mondiale, prin restrângerea comerţului internaţional şi concentrarea pe economiile naţionale.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl