BNR urmează tendința globală și reduce dobânda de politică monetară

Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an, de la 2,50% pe an, şi păstrarea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Conform BNR, acesta a inclus reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2% şi îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităţilor permanente la 0,5 puncte procentuale, de la 1 punct procentual, implicând menţinerea neschimbată a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi scăderea cu un punct procentual a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare, la 2,50%. Totodată, s-a decis efectuarea de operaţiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

Pe plan intern, impactul economic sever al pandemiei de coronavirus - de natură să provoace o turnură abruptă în cursul economiei româneşti la mijlocul acestui an - a început să fie reflectat de cele mai recente date statistice.

Citește și

Mai multe maimuțe din India au furat probe de sânge recoltate de la pacienți infectați cu Covid-19

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei IPC a rămas constantă în luna martie, la 3,05%, pentru ca în aprilie să coboare la 2,68% (de la 4% în luna decembrie 2019). Scăderea acesteia faţă de decembrie 2019 a fost determinată de efecte de bază dezinflaţioniste şi de declinul accentuat al preţului petrolului, alături de eliminarea supraaccizei la carburanţi. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a tins însă să crească uşor pe parcursul primelor patru luni ale acestui an, contrar previziunilor, ajungând în aprilie la 3,7%, de la 3,66% în luna decembrie 2019.

Evoluţia este atribuibilă unor schimbări în structura consumului survenite în contextul măsurilor de distanţare socială, asociate şi cu probabile sincope şi creşteri de costuri apărute în lanţurile de producţie şi aprovizionare, suprapuse presiunilor inflaţioniste persistente pe partea cererii şi a costurilor salariale.

Banca Centrală precizează că rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut până la 3,7% în luna martie şi 3,6% în luna aprilie, de la valorile de 3,8% şi, respectiv, 3,9%, înregistrate în intervalul decembrie 2019 -februarie 2020.

Potrivit datelor preliminare, creşterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 - la 2,7%, de la 4,3% în trimestrul anterior -, chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă. În acelaşi timp, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri şi servicii. Drept consecinţă, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida îmbunătăţirii balanţelor veniturilor primare şi secundare.

Potrivit BNR, condiţiile de pe piaţa financiară s-au ameliorat ulterior adoptării deciziilor de politică monetară şi după depăşirea la finele lunii martie a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie şi au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condiţiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărări de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară. Totodată, cursul de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, oscilând într-un interval restrâns, inclusiv în condiţiile unei ameliorări a sentimentului pieţei financiare internaţionale.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl