Anul 2025 nu va aduce creșteri de salarii și pensii. Gaura din bugetul de stat în 2025 va trece de 134 de miliarde de lei

×
Publicitate

Anul 2025 nu va aduce creșteri de salarii și pensii, însă nu au fost luate în calcul majorări de taxe și impozite.

Sunt promisiunile autorităților, după ce Guvernul a adoptat într-o ședință fulger bugetul catalogat de ministrul Finanțelor drept un proiect "cumpătat", construit pe un deficit de 7%.

Responsabilii anunță, în egala măsură, investiții record, dar și reduceri de cheltuieli pentru anumite instituții.

Într-o ședință care nu a durat nici jumătate de oră, membrii Guvernului s-au pus de acord cu privire la veniturile și cheltuielile țării în 2025.

Cum încasările vor fi mai mici decât banii pe care statul trebuie să-i împartă pentru salarii, pensii, ajutoare, investiții și plata dobânzilor, gaura din buget va trece de 134 de miliarde de lei. Adică, un deficit de 7 la sută din PIB, dublu față de cerințele europene.

Premierul Marcel Ciolacu: ”Este un buget de dezvoltare , la fel ca și anul trecut - în care investițiile ajung la un nou record, respectiv - 150 de miliarde de lei - un plus de 30 de miliarde față de anul trecut”.

Într-o notă mai puțin optimistă, ministrul de Finanțe caracterizează bugetul drept unul cumpătat, bazat pe o prognoză prudentă, care nu i-a lăsat loc de majorări de salarii și pensii.

Totuși, pentru pensionarii cu venituri modeste vor fi acordate ajutoare financiare în valoare de 2 miliarde de lei. Deocamdată, nu se știe când vor ajunge banii la vârsnici și nici în câte tranșe.

Pe de altă parte, bugetul are fonduri suficiente pentru plata furnizorilor de energie.

Tanczos Barna, ministrul Finanțelor: ”Noi am bugetat în bugetul anului 2025 suficienți bani pentru a plăti datoriile deja validate de ANRE, în același timp avem fonduri suficiente pentru a plăti în continuare sumele care vin de la ANRE, lunar, pentru a oferi companiilor acel sprijin de care au nevoie pentru a-și recupera banii. Cu siguranță va exista o schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.”

Deși vorbesc de un stat mai ,,suplu", cheltuielile se reduc doar cu 0,5%. Ministerele Dezvoltării, Agriculturii, Culturii şi Afacerilor Externe, Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială primesc mai puţini bani ca anul trecut.

Guvernul mizează însă pe o creștere economică de 2,5% din PIB, așa că au fost alocați mai mulți bani pentru proiectele de infrastructură. Ministerul Transporturilor primește cu 20% mai mult față de cât a consumat în 2024, dar de aici ar trebui să vedem în acest an în jur de 150 de kilometri de șosea de mare viteză - dați în trafic. Asta, deși promisiunile sunt de peste 250 de km. Bugete mai mari sunt și la Educație, Sănătate, iar Serviciul Român de Telecomunicații Speciale primește cu 50 la sută mai mult.

Bugetul a primit aviz negativ din partea sindicatelor și mediului de afaceri, iar experții Consiliului Fiscal spun că veniturile au fost supra-evaluate.

Claudiu Cazacu, expert piețe financiare: ”Avem niste cifre care merg în direcția de diminuare a deficitului, de temperare, dar rămâne de văzut care va fi marja de rezolvare a acestor așteptări. Dacă ne gândim la perspective ale inflației - datele merg în sensul unul valori mai ridicate - este o anumită întrebare - dacă nu cumva construcția se bazează pe niște piloni optimiști în ceea ce privește.”

Legea bugetului a fost trimisă în Parlament și urmează să fie votată joi.

Articol recomandat de sport.ro
După despărțirea de Sorana Cîrstea, Alexandru Țiriac o critică pe jucătoarea momentului în WTA
După despărțirea de Sorana Cîrstea, Alexandru Țiriac o critică pe jucătoarea momentului în WTA
Citește și...
Șeful Consiliului Fiscal: Fără un guvern responsabil, deprecierea leului și riscul de „junk” vor crește

România are nevoie, cât mai repede posibil, de un guvern care să continue procesul de reducere a deficitului bugetar şi să absoarbă cât mai mult din resursele europene, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Investitorii „au testat” noi praguri record pentru cursul leu-euro înainte de cotația oficială. BNR: euro a ajuns la 5,26 lei

Cursul de schimb leu-euro a testat pe piața interbancară noi praguri. BNR a anunțat un curs valutar de 5,2688 lei pentru un euro.

De ce energia „mai ieftină” din România ajunge să coste mai mult pentru consumatori. Explicația paradoxului

România are una dintre cele mai mari poveri reale ale facturii la energie electrică din Uniunea Europeană, deși prețurile nominale sunt sub media europeană, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI). 

Recomandări
Surse: Nicușor Dan a început consultările cu partidele care au fost la guvernare. Primul lider care a mers la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan a început miercuri consultările cu partidele care au format Guvernul Bolojan, la o zi după ce a fost doborât prin moțiune de cenzură.

PSD nu mai exclude să pună premierul. „Numele pe care îl vom propune este Sorin Grindeanu, dacă vom fi invitați”

Secretarul general al PSD Claudiu Manda a declarat, miercuri, că partidul său are în vedere două opțiuni în actuala criză politică: fie să facă parte dintr-o construcție pro-europeană, fie să intre în opoziție.

Investitorii „au testat” noi praguri record pentru cursul leu-euro înainte de cotația oficială. BNR: euro a ajuns la 5,26 lei

Cursul de schimb leu-euro a testat pe piața interbancară noi praguri. BNR a anunțat un curs valutar de 5,2688 lei pentru un euro.