Votul la europarlamentare, influențat de felul în care partidele văd încălzirea globală

Chiar şi aşa, partidele par mai polarizate decât niciodata: unele au adoptat agenda ecologistă, în timp ce altele sunt în continuare sceptice în legătură cu schimbările climatice.

Greta Thunberg, o elevă în vârstă de 16 ani din Suedia, a devenit, în doar câteva luni, imaginea mişcării globale pentru protejarea mediului. Adolescenta, care nu se sfieşte să îi tragă la răspundere pe politicieni pentru lipsa lor de iniţiativă, a însufleţit proteste de amploare în marile oraşe europene, din Milano până la Koln, Paris, Zagreb şi Londra. Revendicările celor care o susţin au ajuns şi în Parlamentul European.

Ska Keller, Partidul Verzilor: "Înainte, celelalte partide spuneau că nu trebuie să facă nimic, oricum nimeni nu e interesat de climă, în afară de Verzi. Însă acum vedem că oamenilor chiar le pasă.”

Pentru ca schimbările climatice să nu atingă un prag periculos, comunitatea internațională trebuie să ia măsuri ambiţioase. Până în 2050, Uniunea Europeană spera să ajungă la neutralitatea climatică, adică să devină prima mare economie care să-şi reducă la zero emisiile de gaze de seră. Planul prevede ca, după acest moment, emisiile să fie contracarate, de exemplu, prin plantarea de copaci. Este singura şansă să ţinem sub control creşterea temperaturii globale în acest secol. În plus, spun responsabilii din Uniunea Europeană, decesele premature din cauza poluării aerului ar scădea cu 40%.

Citește și

Partidul lui Frans Timmermans câștigă alegerile europarlamentare din Olanda

De ce Rusia va pierde în războiul din Ucraina. Un expert chinez în geopolitică explică care sunt cei patru factori principali

Ska Keller: ”Protecţia climei este o problemă socială. Populaţia săracă suferă cel mai mult din pricina caniculei şi a evenimentelor meteo extreme. Aceşti oameni nu-şi permit să îşi reconstruiască casele sau magazinele de trei ori după furtuni violente, de pildă. Valurile de caniculă îi afectează pe bătrâni, aşa că da, vorbim despre o problemă socială, pe care trebuie să o rezolvăm. Cei mai mari poluanţi sunt ţările bogate. Iar coloşii industriali nu vor schimbarea. Aşa că trebuie să luăm măsuri în această privinţă.”

Însă nu toate guvernele europene sunt cooperante, când vine vorba de termene-limită. Aici iese în evidenţă Polonia, ţară care depinde, în proporţie de 80%, de energia produsă în centrale pe bază de cărbuni.

Marek Jozefiak este unul dintre activiştii care încearcă să schimbe această situaţie.

Marek Jozefiak: "În acest moment, Polonia este singura ţară care foloseşte cărbune pe scară largă în UE şi care nu doar că nu are un plan de a reduce acest consum, dar nici măcar nu discută despre asta.”

Cărbunele asigură independența energetică a Poloniei, însă preţul e uriaş. Statisticile arată ca poluarea aerului din ţară este la unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE, iar 33 dintre oraşele poloneze se regăsesc între primele 50 cele mai poluate din Europa. În plus, se estimează că 48 de mii de oameni mor anual în această ţară din pricina aerului murdar.

Uniunea Europeană încearcă să schimbe situaţia, oricât de dificilă pare acum această misiune. A lansat o campanie de informare legată de efectele poluării şi le oferă oamenilor subvenţii, pentru a-şi izola casele şi a renunţa la încălzirea pe bază de cărbune.

Activist ecologist: ”Pentru Polonia, Uniunea Europeană înseamnă bani. Când ai bani, ai putere, iar mesajul pentru Polonia ar trebui să fie foarte direct: ”dacă vreţi bani de la bugetul UE, trebuie să implementaţi politicile climatice ambiţioase ale Uniunii.”

Deocamdată, Uniunea Europeană a avut mai mult succes în ceea ce priveşte combaterea poluării cu plasic. Deputaţii din Parlamentul European au votat pentru a interzice anumite obiecte din plastic de unică folosinţă, precum paiele pentru băut, tacâmurile, paharele şi farfuriile, beţişoarele de urechi şi materialele de pescuit. Concret, începând cu 2021 se interzice comercializarea acestor produse, pentru care există alternative. Statele membre trebuie să adopte planuri naţionale pentru reducerea plasticului din ambalajele alimentare, iar pană în 2025 sunt obligate să retragă 95% din plasticul de unică folosinţă de pe piaţă.

Însă alegerile de pe 26 mai ar putea avea un impact major asupra planurilor ambiţioase ale Uniunii, în privinţa protejării mediului. Printre cei care ar putea să intre în noul legislativ se numără şi destui parlamentari sceptici în ceea ce priveşte schimbările climatice. Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania spune, de pildă, că angajamentele de reducere a emisiilor de carbon sunt nerealiste.

Jor Meuten: ”Nu este posibil să avem zero emisii până în 2050, este o cerinţă idioată, care nu este nici măcar necesară. Ceea ce îmi doresc este o politică asupra mediului bazată pe dovezi ştiinţifice, iar ceea ce avem este o politică bazată pe ideologie.”

În timp ce protestele continuă, tinerii europeni speră că aceste alegeri vor duce la măsuri mai ambiţioase pentru protejarea mediului.

Dacă aceste sloganuri se vor transforma în voturi pentru partidele cu agenda ecologistă, vom vedea la sfârşitul acestei luni.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Zinedine Zidane revine! S-a înțeles cu noua sa echipă