Ce este microbiota si cum ne poate ajuta sa avem un sistem imunitar puternic?

×
Publicitate

Știm cu toții, bacteriile sunt organisme unicelulare care trăiesc pretutindeni în mediul înconjurător.

În ultimii ani am realizat că și organismul uman este populat cu astfel de bacterii, în număr deloc neglijabil - în corpul nostru există de 10 ori mai multe bacterii decât celule.

Trăim în simbioză cu aproximativ 100.000 miliarde de bacterii, adică 2 kg din greutatea unei persoane de 60 kg, sunt reprezentate exclusiv de bacterii. Această populație microbiană descompune pentru noi alimentele nedigerabile, furnizează energie intestinului, produce vitamine, neutralizează toxinele și medicamente și are grijă de sistemul nostru imunitar. Când coloniile de bacterii sunt în dezechilibru, întregul organism este afectat.

Pe vremuri, când cunoșteam insuficient bacteriile, le clasam în regnul vegetal - de unde și numele de “floră intestinală”. Astăzi vorbim despre microbiotă (viață microscopică în traducere), atunci când ne referim la populația de microbi cu care coabităm. Majoritatea bacteriilor sunt cantonate în segmentele inferioare ale tubului digestiv (intestinul gros și rect), mediul acid din stomac și intestinul subțire fiind improprii dezvoltării vieții bacteriene.

Pe lângă cele 1000 de specii diferite de bacterii, suntem colonizați și cu alte organisme unicelulare, virusuri, drojdii și ciuperci, care au ca unic obiectiv apărarea corpului împotriva agenților patogeni. Sistemul imunitar funcționează prin intermediul acestor celule specializate în a recunoaște “intrușii” și potențialii invadatori cauzatori de boli. Sediul central al sistemului imunitar este localizat în intestin, aici se desfășoară 80% din mecanismele de apărare, bacteriile benefice asigurând o adevărată barieră protectoare.

Fiecare individ are un profil/amprentă bacteriană individuală, atât pe plan calitativ cat și pe plan cantitativ. În plus, fiecare specie de bacterii are efecte diferite asupra sistemului imunitar: există specii care reduc reactivitatea sistemului imunitar și îl fac mai tolerant, în vreme ce altele se opun colonizării - efect protector datorită faptului că nu lasă spațiu de multiplicare pentru bacteriile patogene.

Un nou născut are un intestin steril, nepopulat de bacterii. Începând cu nașterea și alăptarea, intestinul începe să fie populat cu microorganisme de la mamă, însă abia la vârsta de 3 ani reușim să atingem un echilibru bacterian optim. Nu întâmplător, până la această vârstă, copiii duc toate obiectele la gură, în felul acesta își dezvoltă propriul sistem imunitar - iau contact cu agenții patogeni și devin rezistenți la acțiunea lor. Prin intermediul acestei colonizări precoce, bacteriile influențează funcționarea ulterioară a organismului, de la sistemul imunitar la metabolism. De exemplu un copil care nu are suficiente bifidobacterii în primii ani de viață, riscă mai târziu să devină obez.

Odată cu terminarea alăptării, universul microbian al bebelușului cunoaște o primă revoluție. Compoziția alimentelor pe care le consumă ulterior va determina dezvoltarea unei microbiote individuale: un bebeluș african va dispune de bacterii care favorizează digestia unor alimente bogate în fibre și vegetale, în timp ce un copil european va fi dotat să digere mai degrabă produse de origine animală.

Bagajul bacterian se transmite din generație în generație, iar microbiota intestinală se adaptează și se dezvoltă astfel încât să ne ofere cele mai bune condiții pentru a digera și asimila hrana cu care am fost obișnuiți. Avem nevoie de alimente care cresc pe pământul pe care ne-am născut, pe care le-au consumat și bunicii noștri - bagajul nostru enzimatic și microbian este adaptat la ele și doar consumându-le reușim să fim sănătoși și rezistenți la boli.

Un microorganism va fi perfect adaptat intestinului nostru dacă se potrivește cu arhitectura celulelor intestinale, se adaptează condițiilor climatice/de mediu și se armonizează cu mâncarea pe care o primește. Pe lângă bagajul genetic, acești 3 factori fac diferența între un individ și altul când vine vorba de microbiotă.

Din punct de vedere intestinal, a fi adult înseamnă să știi ce îți place și cum funcționezi, iar coloniile de bacterii din intestin evoluează continuu pe parcursul vieții noastre - în funcție de alegerile alimentare pe care le facem, de echilibrul hormonal și de nivelul de stres, putem avea parte de un sistem imunitar mai puternic și de o funcționare optimă a organismului. Universul microscopic care trăiește în interiorul nostru ne influențează viața și ne face unici, haideți să-l protejăm!

Articol susținut de Linex Complex.

Articol recomandat de sport.ro
„Țineți minte acest nume!” Puștoaica de doar 15 ani din România care i-a impresionat pe cei de la European Athletics
„Țineți minte acest nume!” Puștoaica de doar 15 ani din România care i-a impresionat pe cei de la European Athletics
Citește și...
Cum afectează menopauza organismul femeii și de ce terapia hormonală poate ajuta

Odată cu menopauza, vasele de sânge nu mai au protecția naturală. Tratamentele hormonale acționează și la nivelul acestora.

Doctor de Grijă | Ediția 13 | Sănătatea inimii vara: prevenirea riscului de complicații cardiovasculare

La Doctor de grijă by Doctor de bine discutăm aplicat despre prevenția bolilor cronice și despre cum ne protejăm sănătatea zi de zi.

De ce trebuie vaccinați și băieții împotriva HPV. Explicațiile medicilor

Cancerele de cap și gât sunt asociate cu prezența virusului HPV. Vaccinarea le previne. Vaccinarea anti-HPV este recomandată, în pre-adolescență, ambelor sexe. La nivel mondial, numărul cancerelor de gât a depășit numărul cancerelor de col uterin.

Recomandări
Cine sunt bugetarii care vor primi 2.000 de lei în plus la salariu, după noua lege. Problema apare la sporuri

După o discuție de aproape 2 ore la Palatul Cotroceni, vineri a apărut o nouă variantă a legii salarizării. 

23 de beach baruri și terase fără avize, descoperite pe litoral. Administratorii trebuie să le desființeze în cinci zile

23 de beach baruri și terase ridicate fără avizele necesare au fost descoperite pe litoral în urma controalelor făcute vineri de ministrul Mediului. Șase sunt în nordul stațiunii Mamaia, în zona cluburilor. 

Directoarea care făcea ciocolată la serviciu nu a comentat situația, însă colegii i-au sărit în ajutor: E o bucătărie comună

Este scandal cât casa în Ministerul Transporturilor. Directoarea Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER) este acuzată că prepara ciocolată artizanală chiar în sediul instituției, apoi o vindea pe Facebook.