Ce este microbiota si cum ne poate ajuta sa avem un sistem imunitar puternic?

×
Codul embed a fost copiat

Știm cu toții, bacteriile sunt organisme unicelulare care trăiesc pretutindeni în mediul înconjurător.

În ultimii ani am realizat că și organismul uman este populat cu astfel de bacterii, în număr deloc neglijabil - în corpul nostru există de 10 ori mai multe bacterii decât celule.

Trăim în simbioză cu aproximativ 100.000 miliarde de bacterii, adică 2 kg din greutatea unei persoane de 60 kg, sunt reprezentate exclusiv de bacterii. Această populație microbiană descompune pentru noi alimentele nedigerabile, furnizează energie intestinului, produce vitamine, neutralizează toxinele și medicamente și are grijă de sistemul nostru imunitar. Când coloniile de bacterii sunt în dezechilibru, întregul organism este afectat.

Pe vremuri, când cunoșteam insuficient bacteriile, le clasam în regnul vegetal - de unde și numele de “floră intestinală”. Astăzi vorbim despre microbiotă (viață microscopică în traducere), atunci când ne referim la populația de microbi cu care coabităm. Majoritatea bacteriilor sunt cantonate în segmentele inferioare ale tubului digestiv (intestinul gros și rect), mediul acid din stomac și intestinul subțire fiind improprii dezvoltării vieții bacteriene.

Pe lângă cele 1000 de specii diferite de bacterii, suntem colonizați și cu alte organisme unicelulare, virusuri, drojdii și ciuperci, care au ca unic obiectiv apărarea corpului împotriva agenților patogeni. Sistemul imunitar funcționează prin intermediul acestor celule specializate în a recunoaște “intrușii” și potențialii invadatori cauzatori de boli. Sediul central al sistemului imunitar este localizat în intestin, aici se desfășoară 80% din mecanismele de apărare, bacteriile benefice asigurând o adevărată barieră protectoare.

Citește și
sarmale
Sarmalele, preparatul nelipsit de pe masa de Crăciun. Beneficiile nutritive și probiotice ale rețetei tradiționale

Fiecare individ are un profil/amprentă bacteriană individuală, atât pe plan calitativ cat și pe plan cantitativ. În plus, fiecare specie de bacterii are efecte diferite asupra sistemului imunitar: există specii care reduc reactivitatea sistemului imunitar și îl fac mai tolerant, în vreme ce altele se opun colonizării - efect protector datorită faptului că nu lasă spațiu de multiplicare pentru bacteriile patogene.

Un nou născut are un intestin steril, nepopulat de bacterii. Începând cu nașterea și alăptarea, intestinul începe să fie populat cu microorganisme de la mamă, însă abia la vârsta de 3 ani reușim să atingem un echilibru bacterian optim. Nu întâmplător, până la această vârstă, copiii duc toate obiectele la gură, în felul acesta își dezvoltă propriul sistem imunitar - iau contact cu agenții patogeni și devin rezistenți la acțiunea lor. Prin intermediul acestei colonizări precoce, bacteriile influențează funcționarea ulterioară a organismului, de la sistemul imunitar la metabolism. De exemplu un copil care nu are suficiente bifidobacterii în primii ani de viață, riscă mai târziu să devină obez.

Odată cu terminarea alăptării, universul microbian al bebelușului cunoaște o primă revoluție. Compoziția alimentelor pe care le consumă ulterior va determina dezvoltarea unei microbiote individuale: un bebeluș african va dispune de bacterii care favorizează digestia unor alimente bogate în fibre și vegetale, în timp ce un copil european va fi dotat să digere mai degrabă produse de origine animală.

Bagajul bacterian se transmite din generație în generație, iar microbiota intestinală se adaptează și se dezvoltă astfel încât să ne ofere cele mai bune condiții pentru a digera și asimila hrana cu care am fost obișnuiți. Avem nevoie de alimente care cresc pe pământul pe care ne-am născut, pe care le-au consumat și bunicii noștri - bagajul nostru enzimatic și microbian este adaptat la ele și doar consumându-le reușim să fim sănătoși și rezistenți la boli.

Un microorganism va fi perfect adaptat intestinului nostru dacă se potrivește cu arhitectura celulelor intestinale, se adaptează condițiilor climatice/de mediu și se armonizează cu mâncarea pe care o primește. Pe lângă bagajul genetic, acești 3 factori fac diferența între un individ și altul când vine vorba de microbiotă.

Din punct de vedere intestinal, a fi adult înseamnă să știi ce îți place și cum funcționezi, iar coloniile de bacterii din intestin evoluează continuu pe parcursul vieții noastre - în funcție de alegerile alimentare pe care le facem, de echilibrul hormonal și de nivelul de stres, putem avea parte de un sistem imunitar mai puternic și de o funcționare optimă a organismului. Universul microscopic care trăiește în interiorul nostru ne influențează viața și ne face unici, haideți să-l protejăm!

Articol susținut de Linex Complex.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"
Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"
Citește și...
Sarmalele, preparatul nelipsit de pe masa de Crăciun. Beneficiile nutritive și probiotice ale rețetei tradiționale
Sarmalele, preparatul nelipsit de pe masa de Crăciun. Beneficiile nutritive și probiotice ale rețetei tradiționale

Nu putem vorbi de Crăciun fără o oală cu sarmale. Pe cât sunt de migăloase și greu de preparat, pe atât sunt de gustoase și sănătoase.

Masa îmbelșugată a românilor de sărbători în anul 1937. De la ouă umplute, la sute de sarmale, fructe exotice și cozonaci
Masa îmbelșugată a românilor de sărbători în anul 1937. De la ouă umplute, la sute de sarmale, fructe exotice și cozonaci

Venim cu idei pentru o masă îmbelșugată de Crăciun. Iată lista pentru masa de Crăciun din anul 1937, listă făcută de dom' Pascale, negustor stimat din Obor.

Tobă, lebăr și caltaboș. Ce beneficii nutriționale au aperitivele tradiționale din porc
Tobă, lebăr și caltaboș. Ce beneficii nutriționale au aperitivele tradiționale din porc

Toate aperitivele din porc, dacă nu sunt mâncate cu pâine, sunt potrivite pentru dieta proteică. Adică nu îngrașă.

Recomandări
Viscol în stațiunile de pe Valea Prahovei. Rafalele de peste 120 km/h doboară copaci și stâlpi. Turiștii, avertizați
Viscol în stațiunile de pe Valea Prahovei. Rafalele de peste 120 km/h doboară copaci și stâlpi. Turiștii, avertizați

Viscolul începe să pună mari probleme în stațiunile de pe Valea Prahovei. Rafalele de peste 120 de kilometri pe oră au rupt copaci și stâlpi de curent electric.

Reacția Școlii de Poliție din Câmpina, după ce un angajat ar fi încercat să violeze un elev în biroul său
Reacția Școlii de Poliție din Câmpina, după ce un angajat ar fi încercat să violeze un elev în biroul său

Un agent de serviciu al Școlii de Poliție din Câmpina, cu o vechime de peste 20 de ani în sistem, a fost arestat preventiv, după ce un elev a reclamat că l-ar fi agresat sexual.

Explozie de cazuri de gripă severă. Sute de pacienți ajung zilnic la urgențe, majoritatea nevaccinați
Explozie de cazuri de gripă severă. Sute de pacienți ajung zilnic la urgențe, majoritatea nevaccinați

Situație îngrijorătoare în spitalele de boli infecțoase din țară care au rămas fără locuri libere din cauza numărului mare de pacienți cu gripă.