Ce este microbiota si cum ne poate ajuta sa avem un sistem imunitar puternic?

×
Publicitate

Știm cu toții, bacteriile sunt organisme unicelulare care trăiesc pretutindeni în mediul înconjurător.

În ultimii ani am realizat că și organismul uman este populat cu astfel de bacterii, în număr deloc neglijabil - în corpul nostru există de 10 ori mai multe bacterii decât celule.

Trăim în simbioză cu aproximativ 100.000 miliarde de bacterii, adică 2 kg din greutatea unei persoane de 60 kg, sunt reprezentate exclusiv de bacterii. Această populație microbiană descompune pentru noi alimentele nedigerabile, furnizează energie intestinului, produce vitamine, neutralizează toxinele și medicamente și are grijă de sistemul nostru imunitar. Când coloniile de bacterii sunt în dezechilibru, întregul organism este afectat.

Pe vremuri, când cunoșteam insuficient bacteriile, le clasam în regnul vegetal - de unde și numele de “floră intestinală”. Astăzi vorbim despre microbiotă (viață microscopică în traducere), atunci când ne referim la populația de microbi cu care coabităm. Majoritatea bacteriilor sunt cantonate în segmentele inferioare ale tubului digestiv (intestinul gros și rect), mediul acid din stomac și intestinul subțire fiind improprii dezvoltării vieții bacteriene.

Pe lângă cele 1000 de specii diferite de bacterii, suntem colonizați și cu alte organisme unicelulare, virusuri, drojdii și ciuperci, care au ca unic obiectiv apărarea corpului împotriva agenților patogeni. Sistemul imunitar funcționează prin intermediul acestor celule specializate în a recunoaște “intrușii” și potențialii invadatori cauzatori de boli. Sediul central al sistemului imunitar este localizat în intestin, aici se desfășoară 80% din mecanismele de apărare, bacteriile benefice asigurând o adevărată barieră protectoare.

Fiecare individ are un profil/amprentă bacteriană individuală, atât pe plan calitativ cat și pe plan cantitativ. În plus, fiecare specie de bacterii are efecte diferite asupra sistemului imunitar: există specii care reduc reactivitatea sistemului imunitar și îl fac mai tolerant, în vreme ce altele se opun colonizării - efect protector datorită faptului că nu lasă spațiu de multiplicare pentru bacteriile patogene.

Un nou născut are un intestin steril, nepopulat de bacterii. Începând cu nașterea și alăptarea, intestinul începe să fie populat cu microorganisme de la mamă, însă abia la vârsta de 3 ani reușim să atingem un echilibru bacterian optim. Nu întâmplător, până la această vârstă, copiii duc toate obiectele la gură, în felul acesta își dezvoltă propriul sistem imunitar - iau contact cu agenții patogeni și devin rezistenți la acțiunea lor. Prin intermediul acestei colonizări precoce, bacteriile influențează funcționarea ulterioară a organismului, de la sistemul imunitar la metabolism. De exemplu un copil care nu are suficiente bifidobacterii în primii ani de viață, riscă mai târziu să devină obez.

Odată cu terminarea alăptării, universul microbian al bebelușului cunoaște o primă revoluție. Compoziția alimentelor pe care le consumă ulterior va determina dezvoltarea unei microbiote individuale: un bebeluș african va dispune de bacterii care favorizează digestia unor alimente bogate în fibre și vegetale, în timp ce un copil european va fi dotat să digere mai degrabă produse de origine animală.

Bagajul bacterian se transmite din generație în generație, iar microbiota intestinală se adaptează și se dezvoltă astfel încât să ne ofere cele mai bune condiții pentru a digera și asimila hrana cu care am fost obișnuiți. Avem nevoie de alimente care cresc pe pământul pe care ne-am născut, pe care le-au consumat și bunicii noștri - bagajul nostru enzimatic și microbian este adaptat la ele și doar consumându-le reușim să fim sănătoși și rezistenți la boli.

Un microorganism va fi perfect adaptat intestinului nostru dacă se potrivește cu arhitectura celulelor intestinale, se adaptează condițiilor climatice/de mediu și se armonizează cu mâncarea pe care o primește. Pe lângă bagajul genetic, acești 3 factori fac diferența între un individ și altul când vine vorba de microbiotă.

Din punct de vedere intestinal, a fi adult înseamnă să știi ce îți place și cum funcționezi, iar coloniile de bacterii din intestin evoluează continuu pe parcursul vieții noastre - în funcție de alegerile alimentare pe care le facem, de echilibrul hormonal și de nivelul de stres, putem avea parte de un sistem imunitar mai puternic și de o funcționare optimă a organismului. Universul microscopic care trăiește în interiorul nostru ne influențează viața și ne face unici, haideți să-l protejăm!

Articol susținut de Linex Complex.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Un pachet de mușchi: Nick Walker a câștigat Mr Olympia și a primit o sumă colosală
FOTO Un pachet de mușchi: Nick Walker a câștigat Mr Olympia și a primit o sumă colosală
Citește și...
62210756
Dr. Răzvan Vasilescu: Cu cât glicemia e mai mare, cu atât sistemul imunitar e mai afectat

Peste două milioane de români suferă de diabet. Înainte de boală, găsim ani de zile modificări. În acest timp, chiar se poate să facem prevenție activă.

61382941
”Doctor de bine”. Cum evităm accidentările copiilor la competiții sportive sau antrenamente

Orice competiție sportivă sau chiar și un antrenament trebuie neapărat să înceapă cu încălzirea. 

62208431
„Doctor de bine”. Dr. Denisa Zaharia, medic ortodont: Scrâșnitul din dinți poate distruge toată dantura. Cauzele fenomenului

Bruxismul, adica scrâșnitul dinți, arată în peste 90% din cazuri o problema ortodontică. Dar dacă medicul ortodont nu descoperă forțe anormale în cavitatea orală, bruxismul poata arăta anxietatea.

Recomandări
F 16 romania id53709 inquam photos octav ganea
Culmea ironiei. Deși românii primesc mai multe avioane F-16, piloții militari zboară mai puțin. Miruță: „Avem puțini piloți”

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat într-un interviu pentru Pro TV că România are mai puțini piloți decât avioane de luptă și a recunoscut faptul că orele de zbor ale militarilor au scăzut constant din 2022 până în 2025.

Kimberly guilfoyle afp 063 2206720545
Reacția Atenei după ce ambasadoarea SUA în Grecia a spus că americanii ar fi contribuit la „căderea” Guvernului României

Purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Pavlos Marinakis, respinge relatarea WSJ, spunând că nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa guvernului grec și că așa ceva nu ar fi fost tolerat.

Agerpres siegfried muresan conferinta parlament
Miniștrii propuși de Siegfried Mureșan, audiați în Parlament. Două avize negative și unul pozitiv din partea comisiilor

Şase miniştri din Cabinetul propus de Siegfried Mureşan sunt audiaţi luni în comisiile de specialitate. Parlamentarii au dat aviz negativ pentru Sebastian Burduja și Radu Miruță și aviz pozitiv pentru Tanczos Barna.