Ce este microbiota si cum ne poate ajuta sa avem un sistem imunitar puternic?

×
Publicitate

Știm cu toții, bacteriile sunt organisme unicelulare care trăiesc pretutindeni în mediul înconjurător.

În ultimii ani am realizat că și organismul uman este populat cu astfel de bacterii, în număr deloc neglijabil - în corpul nostru există de 10 ori mai multe bacterii decât celule.

Trăim în simbioză cu aproximativ 100.000 miliarde de bacterii, adică 2 kg din greutatea unei persoane de 60 kg, sunt reprezentate exclusiv de bacterii. Această populație microbiană descompune pentru noi alimentele nedigerabile, furnizează energie intestinului, produce vitamine, neutralizează toxinele și medicamente și are grijă de sistemul nostru imunitar. Când coloniile de bacterii sunt în dezechilibru, întregul organism este afectat.

Pe vremuri, când cunoșteam insuficient bacteriile, le clasam în regnul vegetal - de unde și numele de “floră intestinală”. Astăzi vorbim despre microbiotă (viață microscopică în traducere), atunci când ne referim la populația de microbi cu care coabităm. Majoritatea bacteriilor sunt cantonate în segmentele inferioare ale tubului digestiv (intestinul gros și rect), mediul acid din stomac și intestinul subțire fiind improprii dezvoltării vieții bacteriene.

Pe lângă cele 1000 de specii diferite de bacterii, suntem colonizați și cu alte organisme unicelulare, virusuri, drojdii și ciuperci, care au ca unic obiectiv apărarea corpului împotriva agenților patogeni. Sistemul imunitar funcționează prin intermediul acestor celule specializate în a recunoaște “intrușii” și potențialii invadatori cauzatori de boli. Sediul central al sistemului imunitar este localizat în intestin, aici se desfășoară 80% din mecanismele de apărare, bacteriile benefice asigurând o adevărată barieră protectoare.

Fiecare individ are un profil/amprentă bacteriană individuală, atât pe plan calitativ cat și pe plan cantitativ. În plus, fiecare specie de bacterii are efecte diferite asupra sistemului imunitar: există specii care reduc reactivitatea sistemului imunitar și îl fac mai tolerant, în vreme ce altele se opun colonizării - efect protector datorită faptului că nu lasă spațiu de multiplicare pentru bacteriile patogene.

Un nou născut are un intestin steril, nepopulat de bacterii. Începând cu nașterea și alăptarea, intestinul începe să fie populat cu microorganisme de la mamă, însă abia la vârsta de 3 ani reușim să atingem un echilibru bacterian optim. Nu întâmplător, până la această vârstă, copiii duc toate obiectele la gură, în felul acesta își dezvoltă propriul sistem imunitar - iau contact cu agenții patogeni și devin rezistenți la acțiunea lor. Prin intermediul acestei colonizări precoce, bacteriile influențează funcționarea ulterioară a organismului, de la sistemul imunitar la metabolism. De exemplu un copil care nu are suficiente bifidobacterii în primii ani de viață, riscă mai târziu să devină obez.

Odată cu terminarea alăptării, universul microbian al bebelușului cunoaște o primă revoluție. Compoziția alimentelor pe care le consumă ulterior va determina dezvoltarea unei microbiote individuale: un bebeluș african va dispune de bacterii care favorizează digestia unor alimente bogate în fibre și vegetale, în timp ce un copil european va fi dotat să digere mai degrabă produse de origine animală.

Bagajul bacterian se transmite din generație în generație, iar microbiota intestinală se adaptează și se dezvoltă astfel încât să ne ofere cele mai bune condiții pentru a digera și asimila hrana cu care am fost obișnuiți. Avem nevoie de alimente care cresc pe pământul pe care ne-am născut, pe care le-au consumat și bunicii noștri - bagajul nostru enzimatic și microbian este adaptat la ele și doar consumându-le reușim să fim sănătoși și rezistenți la boli.

Un microorganism va fi perfect adaptat intestinului nostru dacă se potrivește cu arhitectura celulelor intestinale, se adaptează condițiilor climatice/de mediu și se armonizează cu mâncarea pe care o primește. Pe lângă bagajul genetic, acești 3 factori fac diferența între un individ și altul când vine vorba de microbiotă.

Din punct de vedere intestinal, a fi adult înseamnă să știi ce îți place și cum funcționezi, iar coloniile de bacterii din intestin evoluează continuu pe parcursul vieții noastre - în funcție de alegerile alimentare pe care le facem, de echilibrul hormonal și de nivelul de stres, putem avea parte de un sistem imunitar mai puternic și de o funcționare optimă a organismului. Universul microscopic care trăiește în interiorul nostru ne influențează viața și ne face unici, haideți să-l protejăm!

Articol susținut de Linex Complex.

Articol recomandat de sport.ro
Cristi Chivu, în mijlocul controversei din Italia: "I s-a făcut o mare nedreptate!"
Cristi Chivu, în mijlocul controversei din Italia: "I s-a făcut o mare nedreptate!"
Citește și...
Dr. Răzvan Vasilescu: Cu cât glicemia e mai mare, cu atât sistemul imunitar e mai afectat

Peste două milioane de români suferă de diabet. Înainte de boală, găsim ani de zile modificări. În acest timp, chiar se poate să facem prevenție activă.

”Doctor de bine”. Cum evităm accidentările copiilor la competiții sportive sau antrenamente

Orice competiție sportivă sau chiar și un antrenament trebuie neapărat să înceapă cu încălzirea. 

„Doctor de bine”. Dr. Denisa Zaharia, medic ortodont: Scrâșnitul din dinți poate distruge toată dantura. Cauzele fenomenului

Bruxismul, adica scrâșnitul dinți, arată în peste 90% din cazuri o problema ortodontică. Dar dacă medicul ortodont nu descoperă forțe anormale în cavitatea orală, bruxismul poata arăta anxietatea.

Recomandări
Rusia reacționează după convocarea ambasadorului la MAE și acuză România că urmează „nechibzuit” directivele NATO și UE

Ambasada Rusiei la București a reacționat după convocarea ambasadorului Vladimir Lipaev la Ministerul Afacerilor Externe, respingând acuzațiile prezentate de partea română și susținând că acestea sunt „nefondate și nepotrivite”.

Atac cu dronă rusească în centrul Kievului. Ar fi vizat direct biroul directorului serviciului de securitate

O dronă rusească a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei de pe strada Volodymyrska, din centrul orașului Kiev, a anunțat președintele Volodimir Zelenski după ce a discutat cu directorul SBU, Oleksandr Poklad. 

Accident cumplit pe drumul expres Craiova–Pitești. Trei persoane și-au pierdut viața, iar mai multe sunt rănite

Circulația rutieră este blocată pe DEx12 Craiova–Pitești, pe sensul Pitești–Craiova, între nodul Negreni și nodul Valea Mare–Slatina, în urma unui accident rutier soldat cu trei morți și mai mulți răniți.