Fumul de țigară distruge organismul copiilor. Cum sunt afectați de fumatul pasiv
Uzina pulmonară. Adică milioanele de balonașe care intermediază schimbul de gaze - oxigen şi dioxid de carbon - cu mediul înconjurător.
Dacă pereţii acestor balonașe tind să se rupă, vor forma un coridor. Respirația pierde din eficiență, iar țesutul pulmonar este distrus.
Toate acestea sunt efecte ale fumatului. Tragic este că efectele se propagă și la cei din jur, nu numai la împătimiți. Astfel că, pentru copilaşi, fumatul pasiv este complet distructiv.
Scurtă lecţie de anatomie. Cum intră şi cum iese aerul din corpul uman? Prin alveolele pulmonare, nişte baloane, la propriu.
Conf. dr. Roxana Nemes, medic primar pneumolog: „Acolo e locul unde ne luăm oxigenul. Când aceste alveole au pereţi care stau să se rupă, aceste vor comunica ca nişte camere din apartament, în care care dăm jos toţi pereţii şi apare o bulă mai mare care se numește bula de perfuzie. În funcţie de dimensiunea acesteia, nedorită de altfel, comprimă capilarele care transportă acest oxigen şi care sunt în jurul lor, crează aceste tulburări de respiraţie. În loc de cămăruţe, vedem un hol mare.”
Holul din plămân - o descriere perfectă a fenomenului. Capacitatea respiratorie începe să se prăbuşească. Fiecare respiraţie devine o gâfâială dureroasă.
Perioara intrauterină. Plămânul se dezvoltă major în ultimele săptămâni de sarcină. De aceea, e importantă naşterea la termen. Dacă mama fumează, plămânul fătului nu se va dezvoltă normal.
Conf. dr. Roxana Nemes, medic primar pneumolog: „Creşterea pulmonară se efectuează şi în următorii ani după ce s-a născut copilul, în următorii 4-5 ani se face maturarea pulmonară. Expunere în locuinţă, în maşină, a copilului la acest tutun e foarte periculoasă. Sunt țări care sancţionează cu închisoare acest lucru. Ne referim la un ţesut nobil, pe care îl distrugem foarte repede. Putem reduce inflamația, putem face dilatarea căiler aeriene, dar nu putem reface structura anatomică pulmonară.”
Un copil expus la ţigări în timpul sarcinii şi în primii ani de viaţă nu are şansa să îşi construiască plămâni cu o capacitate respiratorie normală.
Prof. dr. Florin Mihaltan: „Pacientul care fumează pasiv poate să îmbrace orice formă de boală pe care o face şi un fumător activ. Am fumat pasiv în copilărie mulţi ani, mulţi dintre noi sunt în situaţia asta şi, în copilărie, e mai periculos. La copiii mici, plămânul e în curs de dezvoltare. Nu se dezvoltă, e incapacitate imunitară, are o predispoziţie la infecţii respiratorii.”
O ţigară fumată în maşină lângă un copil. Fumul rămâne aici două ore şi jumătate, chiar dacă deshideți geamul. Aceasta se numeşte fumat pasiv sau la mâna a doua. Dar compuşii din ţigară rămân în maşină tot timpul, împreganați în materiale - și aceasta se numeşte fumat la mâna a treia; la fel de periculos.
Distrugerea ţesutului respirator, în fumatul pasiv sau activ, conduce la boala numită BPOC. În stadii avansate, fiecare respiraţie e un gâfâit dureros. Vasile nu poate să meargă mai mult de 100 de metri fără să resimtă durere.
Vasile Virgil, pacient: „Efortul, chiar şi mersul mai repde, înseamnă efort la peste 100 de metri. Începe să respire foarte greu. Eu m-am minţit peste 40 de ani că fumatul mă ajută să mă calmez, dar nu…”
Distrugerea pulmonară, pentru acest pacient a început, însă, în copilărie. A crescut într-o familie de fumători. Din păcate, procesul este ireversibil.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
.webp)
