Cum se produce răspunsul imunitar la vaccinare și de ce sunt necesare două doze. Anticorpii pot exista fără să apară la teste
Pandemia este un fenomen social. Se va termina în două moduri. O dată, incidența bolii va scădea mulțumită vaccinării, dar și a celor care s-au infectat deja și au dezvoltat imunitate.
Vorbim, însă, și despre un sfârșit social. Atunci când frica de a lua virusul scade, iar restricțiile mai mult sau mai puțin oficiale se estompează până la dispariție. În țara noastră, vaccinarea este accelerată. Iată ce putem face dacă dozele administrate nu produc anticorpi după schema recomandată internațional.
Dacă prima doză de vaccin a fost Pfizer sau Moderna, următoarea doză se poate face cu Astra Zeneca? La această întrebare încearcă să răspundă studiul desfăşurat în Marea Britanie. Şi care îi ţinteşte pe cei care nu fac imunitate după vaccinare.
Vaccinurile Pfizer şi Moderna se folosesc de clone ale țepișorilor SARS-CoV-2. Ca să declanşez răspunsul imun. Astra Zeneca foloseşte pe post de transportator al țepișorilor un adenovirus de la cimpanzeu.
Principiile imunologice spun că astfel e posibil să fie declanşat un răspuns imun mai bun. Pentru că, asemenea unui supermarket, şi în imunologie contează şi ambalajul.
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Acest mod de condiţionare influenţează şi el răspunsul imun, există posibilitatea ca, schimbând vaccinul, să stimulăm şi mai mult răspuns imun”.
După vaccinare nu facem anticorpi. Care sunt cauzele posibile? Anticorpii se detectează în prezent prin testul de sânge numit IgG anti-S. Se poate să produceţi anticorpi mai târziu decât media. Sau să produceţi doar anticorpi care stau în mucoase, spre exemplu mucoasa nazală. Se numesc IGA.
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „E posibil să fie un răspuns imun în care se produc anticorpi IGA. Fiind un virus care pătrunde pe calea mucoaselor, poate să fie la nivelul mucoaselor”
Anticorpii IGA, prezenţi doar în mucoase, nu se detectează în mod curent. A treia posibilitate. Se poate să dezvoltaţi doar aşa-numita imunitate celulară. Nici acest test nu se face curent.
De ce schema de vaccinare împotriva SARS-COV-2 utilizează două doze? La prima întâlnire cu virusul – fie că e vorba de infecţia naturală sau de prima doză de vaccin, apare firesc prima stimulare a răspunsului imun. Dar recunoaşterea virusului nu e perfectă la prima întâlnire. Şi noi nu învăţăm perfect un text după ce îl citim o singură dată.
A doua întâlnire rafinează răspunsul sistemului imunitar. Îl determină să fie rapid. Şi împiedică atât anticorpii, cât și celulele imunitare, numite limfocite T, să facă posibile reacţii încrucişate aberante cu celule sănătoase ale organismului uman.
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „În vaccinare este foarte standardizat procesul imunizării, astfel încât acest proces, de recunoaștere foarte specifică, să se producă cu cea mai mare eficienţă”
Aceasta nu se întâmplă în cazul unei infecţii naturale. În funcţie de doza infecţioasă, în infecţia Covid-19 poate apărea o cascadă de inflamaţie. Sau invers. Stimularea imunitară e insuficientă şi nici măcar nu începe procesul de dezvoltare a memoriei imunitare.
Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase: „Ca să scăpăm de acest val urât ne vaccinăm şi respectăm măsurile de prevenţie, ştiu că nu mai avem răbdare şi n-o găsim nicăieri, dar mult a fost, puţin a rămas, cel puţin în teorie asta ar trebui să gândim!”
Potrivit istoriei pandemiilor, dacă există deja vaccin, al treilea val este şi ultimul.
Etichete: anticorpi, coronavirus, vaccin, valul trei,
Dată publicare:
