„Familia este din ce în ce mai limitată.” Natalitatea în România continuă să scadă de la lună la lună

De altfel, scăderea abruptă a numărului de nou-născuți a devenit o problemă serioasă în multe țări europene. În funcție de stat, guvernele au mărit alocațiile și au acordat facilități fiscale, pentru familiile cu copii.

Cu aproximativ 17.000 de copii născuți pe parcursul unui an, în București au fost înregistrate cele mai multe nașteri din țară, arată datele Institutului Național de Statistică.

Deși, diferențele sunt mici și au existat scăderi și în urban și în rural, la orașe numărul bebelușilor este mai mare. Asta pentru că aici salariile sunt mai mari și există o calitate mai bună a serviciilor.

Pe de altă parte, femeile devin mame la vârste mult mai înaintate. În anul 2022, peste 44% dintre nașteri au fost în rândul mamelor trecute de 30 de ani. Schimbările le vede și Luminița, care este bonă de peste 13 ani.

Citește și

România, pe locul doi în lume la mortalitate. Ucraina, printre țările cu o rată de deces mai mică, în ciuda războiului

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Luminița Trască, bonă: „Cam după 30 de ani, nu au făcut copii mai devreme. După ce își fac o pornire cu carieră, fac copii, unu, doi, maximum trei. Locurile de muncă sunt solicitante, stresante și e greu să te împarți în multe lucruri.”

În lipsa unei strategii naționale, rata natalității în România a ajuns la pământ.

În noiembrie 2023, s-au născut puțin peste 11.000 de copii, cu 1.600 mai puțini decât în luna octombrie.
Comparativ cu 2022, când numărul lor a fost cel mai mic din ultimul secol, doar 171.000, cifrele sunt și mai îngrijorătoare în 2023.

Bogdan Bucur, sociolog: „Singurătea în rândul adulților este o problemă europeană, oamenii pierd exercițiul. Avem o viață care se atomizează în plan professional, am pierdut exercițiu de a ne împrieteni, de a sta împreună, familia este din ce în ce mai limitată, avem pretenția că putem forma familii monoparentale.”

În plus, acolo unde sunt concentrări de populație, trebuie să existe și o rețea de creșe, grădinițe și servicii medicale necesare copiilor. Cât despre programe de încurajare a natalității, cele abia începute la noi în țară au fost oprite din lipsă de fonduri. Este vorba de sprijinul financiar în valoare de 15.000 de lei, acordat sub formă de vouchere pentru a ajuta cuplurile infertile.

Natalia-Elena Intotero, ministrul Familiei: „Noi pentru 2024, din păcate, am primit doar bani pentru a finaliza cele 10.000 de proceduri aferente anului 2023. Pentru a demara noi proceduri pentru a fi finanțate în 2024 , în momentul de față, nici vorbă. ”

Din fonduri de la bugetul de stat, Guvernul a mai aprobat doar programul „Family Start” care asigură 80% din garanția necesară obținerii unui credit de până la 75.000 de lei pentru acoperirea de cheltuieli necesare întemeierii și întreținerii familiei.

Spre deosebire de noi, alte țări europene au luat din timp măsuri pentru încurajarea natalității. Cu una dintre cele mai mari rate de fertilitate din Europa, Franța acordă un sprijn de naștere de aproximativ 900 de euro pentru fiecare copil, iar ajutoarele cresc în funcție de numărul minorilor din familie.

În Germania, alocațiile sunt generoase, iar statul investește în infrastructura de îngrijire și facilitează accesul la creșe și grădinițe.

Bani pentru plata creșei se acordă și în Norvegia, unde părinții pot primi și toți banii din salariul obișnuit pentru perioada concediului.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"