Tânără din Iaşi, fostă videochatistă, prinsă de ANAF după ce nu a plătit taxe pentru 300.000 de euro. Cum se apără
O femeie din Iași este acuzată de ANAF că a câștigat 300.000 de euro din videochat, bani pentru care nu a plătit impozite. În plus, Fiscul a mai descoperit că tânăra ar fi cheltuit mare parte din această sumă jucând la pariuri online.
Calculele făcute de inspectorii ANAF arată că tânăra a obținut echivalentul a 300.000 de euro de la patru persoane din străinătate în intervalul aprilie 2017 – decembrie 2020 și că datorează statului român aproximativ 50.000 în taxe și impozite, conform 7Iași.
Diana D., tânăra vizată de anchetă, a dat Fiscul în judecată, susținând în fața instanței că cei 300.000 de euro nu reprezintă venituri, ci donații din partea celor patru bărbați și, din această cauză, nu ar trebui impozitați.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Tânăra i-a cunoscut pe cei 4 „donatori” în perioada în care făcea videochat și se pare că a continuat să țină legătura cu aceștia. Ei i-ar fi trimis banii direct în contul personal, chiar și după ce nu mai era angajată a studioului. În plus, Diana mai susține că bărbații ar fi ajutat-o într-un moment greu al vieții ei, atunci când era dependentă de jocurile de noroc.
Pentru a evita să plătească taxe și impozite către stat, tânăra a explicat cum a folosit banii. Mai exact, ea ar fi folosit acești bani pentru chirie, taxele de la facultate, intervenții medicale și chiar excursii, la care se adaugă jocurile de noroc.
„Sursa veniturilor este cât se poate de clară – sumele transferate de către persoane fizice din străinătate către contestatoare, cu titlu de donaţie, de ajutor financiar, aspect consemnat de multiple ori în decizia de soluţionare. Mai mult, sunt indicate expres: numele acestor persoane fizice, cuantumul sumei, iar la unele transferuri inclusiv destinaţia acestora (prevăzută chiar de către persoana ce a trimis sumele respective) Am depus cu ocazia verificărilor, dar şi odată cu contestaţia prealabilă, extrase de cont din care rezultă transferurile efectuate, fiind individualizate în concret: – sursa (numele persoanelor fizice respective) – şi inclusiv natura veniturilor (prin descrierile aferente transferurilor – cu titlu de exemplu chirie, cheltuieli lunare, şcoală şi datorii, facturi, lucrări dentare, chirie şi mâncare, cheltuieli cu seriviciile medicale, etc).”, se arată în documentele depuse de tânără la Tribunalul Iași.
Banii au fost o donație
În fața instanței, avocații tinerei susțin că banii pe care tânăra i-a primit de la cele patru persoane din străinătate nu pot fi considerați plăți pentru diferite servicii, ci donații făcute de aceștia în limitele legislației din România.
„Transferurile primite cu diverse ocazii nu au depăşit această valoare prag de 25.000 de lei, fiecare plată în parte este separată şi independentă, neexistând nicio ritmicitate sau echivalenţă a valorilor care să indice vreo înţelegere prealabilă unică. Fiecare sumă de bani a avut destinaţia sa, aspect dovedit de contestatoare inclusiv în faţa organelor fiscale. Nu a ascuns faptul că persoanele care au ajutat-o financiar în perioada inspectată au ajuns să o cunoască în urma activităţii desfăşurate anterior, în baza contractelor de colaborare anterioare pentru videochat. Dar situaţia a fost fundamental diferită după momentul la care a decis să încetez această activitate, menţinând legături personale de prietenie cu 4 persoane, în afara prestării oricăror servicii de natura celor insinuate de organul fiscal”, se precizează în plângerea înaintată judecătorilor.