Statul român ia în calcul retragerea solicitării de includere a sitului Roșia Montană în patrimonial UNESCO
După ce anul trecut a solicitat ca situl de la Roșia Montană să fie inclus în patrimoniul „UNESCO”, guvernul României ia acum în calcul să-și retragă cererea.
Miza invocată - 5 miliarde de dolari pe care țara noastră ar putea fi obligată să îi plăteasca drept despăgubiri companiei canadiene „Gabriel Resources”.
Organizațiile nonguvernamentale cer însă protejarea sitului arheologic, păstrarea patrimoniului cultural și a mediului.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
La sfârșitul lunii iulie, comitetul Patrimoniului mondial trebuie să decidă dacă situl arheologic va fi inclus pe lista UNESCO.
Potrivit unor surse guvernamentale, executivul ia în calcul să retragă cererea de la UNESCO, astfel încât să poată fi reluate discuțiile cu reprezentanții companiei „Gabriel Resources”, pentru exploatarea auriferă. Acest lucru ar fi dus însă la noi disensiuni în coaliție.
Florin Cîțu, premierul României: "Să vedem care este soluţia pentru a merge mai departe. Să păstrăm şi situl UNESCO şi dacă să putem şi să exploatăm. Pe de o parte avem avocaţii de la New York care ne spun despre dosar, pe de altă parte avem o mare parte dintre oameni care ne spun că avem nevoie de bani şi ar trebui să exploatăm, pe de altă parte ne spun oameni de la Ministerul Culturii alte opinii".
În paralel, la Washington se judecă procesul intentat de Gabriel Resources, prin care cere statului român despăgubiri de aproape 5 miliarde de dolari. Temerea oficialilor români este că includerea în patrimoniul UNESCO ar duce automat la obligația de a plăti acești bani. Numai că, în declarațiile făcute în cadrul procesului, chiar guvernul nostru a susținut că această includere în lista UNESCO nu ar anula posibilitatea exploatărilor, ci doar asigurarea că orice astfel de demers se va face fără afectarea patrimoniului cultural. Drept urmare, consiliul economic și social a recomandat executivului să-și mențină solicitarea, punct de vedere susținut și de organizațiile nonguvernamentale.
Cristian Neagoe, reprezentant Greenpeace: "Premierul Cîțu calcă practic în picioare fix argumentele avocaților României. O astfel de culpă ne-ar putea costa foarte mult. Situl respectiv are cele mai multe clădiri de patrimoniu, are galerii române, austro ungare, ba chiar dovezi ale exploatării dacice în zone. Noi credem că aceste lucruri valorează mai mult decât aurul de sub acel pământ".
Într-un punct de vedere al Consiliului Economic și Social transmis Guvernului se fac câteva recomandări cu privire la posibila întrerupere sau anulare a procedurii de înscriere a sitului în patrimoniului UNESCO:
I. Recomandă continuarea procedurii de înscriere a Sitului minier istoric de la Roșia Montană în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, Pară amânare/ întrerupere.
2. Recomandă adoptarea planurilor urbanistice, astfel încât dezvoltarea economică locală să fie încurajată independent de continuarea, sau nu, a proiectului de exploatare auriferă.
3. Recomandă elaborarea de programe destinate susținerii dezvoltării socio-economice a zonei Roșia Montană, în vederea eliminării dependenței comunității locale strict de o eventuală continuare a dezvoltării exploatării aurifere.
Subiectul Roșia Montană a stârnit proteste de stradă în 2013, când guvernul condus de Victor Ponta a aprobat un proiect prin care exploatarea zăcămintelor putea fi făcută și cu ajutorul cianurilor.
Parlamentul a respins, însă, proiectul și, drept urmare, Gabriel Resources a dat în judecată statul român. Povestea a fost reluată de guvernul condus de Dacian Cioloș, care, în 2016, a cerut includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul cultural UNESCO, însă guvernul Dăncilă a stopat ulterior această procedura. Anul trecut, guvernul Orban a revenit asupra cererii.
