Documentul vizează asigurarea unui sfârșit demn pentru bolnavii în stadii ireversibile și cuprinde, inclusiv, recomandări de la Ministerul Justiției și de la Parchet. În următoarele săptămâni va fi dezbătut cu medicii, asociațiile de pacienți și societatea civilă.
Medicii cer reguli clare pentru îngrijirea pacienților terminali
Legea end of life se referă la îngrijirea pacientului în ultimele zile de viață și la deciziile medicale care ar trebui luate atunci când tratamentul nu mai dă rezultate. În prezent, chiar dacă nu mai au resurse terapeutice, medicii țin bolnavii conectați la aparate și câteva luni de zile.
Prof. dr. Elena Copaciu, medic primar ATI: „Legislația este imprecisă, neclară, medicii nu au decât să continue suportul de funcții vitale până când se oprește cordul sub ventilație mecanică sunt oameni care sunt în comă ventilați mecanic intermitent sau permanent au nevoie și de susținerea tensiunii arteriale cu medicație de tip noradrenalină sau altele continuând suportul de funcții vitale o facem administrând sedative, substanțe care controlează durerea.”
Corespondent PROTV: „În România, un pacient în fază terminală, care intră în stop cardiorespirator, trebuie resuscitat, chiar dacă el a cerut înainte să nu se întâmple așa sau familia refuză intervenția. Se întâmplă asta pentru că la noi tratamentul pacienților critici este reglementat printr-un ordin de ministru emis în 2009, iar modificările ulterioare tot nu sunt în concordanță cu realitățile medicale.”
România nu are o legislație clară pentru aceste situații
România este printre ultimele țări din Uniunea Europeană care nu are o legislație clară.
Prof. dr. Elena Copaciu, medic primar ATI: „Sunt țări în care prelungirea suportului de funcții vitale la un pacient la care echipa medicală apreciază că nu are potențial de reversibilitate este definită ca obstinație terapeutică și sunt unele țări care o definesc chiar ca o formă modernă de tortură.”
Țări precum Franța, Germania, Italia sau Belgia au legislația bine pusă la punct. Medicul român din Franța, Radu Lupescu, decorat de președintele Emmanuel Macron, spune că astfel de situații sunt rare și explică regulile de acolo.
Radu Lupescu: „Toți pacienții noștri sunt invitați să completeze acest formular de directive anticipate, deci ce se întâmplă cu ei dacă nu mai pot să-și dea consimțământul medicul nu decide singur, trebuie să fie o procedură colegială, care să fie și scrisă, când se oprește sau se limitează îngrijirile sunt discuții pe care le avem cu familia și nu le avem singuri, luăm pe cineva din echipa paramedicală de exemplu, deci o asistentă de exemplu care vine cu noi.”
Colegiul Medicilor verifică proiectul de lege
Documentul care ar trebui să reglementeze aceste lucruri și în România este acum verificat de avocații Colegiului Medicilor din România.
Prof. dr. Cătălina Poiană, președinta CMR: „Am primit un draft de la societatea de ATI, s-au făcut modificări inclusiv cu indicații de la Ministerul Public, Parchet este un subiect sensibil și trebuie să avem mare grijă.”
Alexandru Rogobete: „Subiect delicat, trebuie discutat foarte bine înainte cu toată lumea.”
Reglementările ar putea fi parte din legea drepturilor pacientului, nu o lege de sine stătătoare.
