România devine o ţară a brânzeturilor. Producem de trei ori mai mult ca acum 20 de ani
Românii încep să prindă gustul brânzeturilor făcute în țara noastră, altele decât cașul de oaie sau brânza de burduf.
Pe piață au apărut sortimente fine, care pot concura cu succes cu suratele lor maturate prin pivnițe italiene ori franțuzești.
La nivel national, avem oficial .peste 400 de producători de brânză, dar puțini vin pe piață și cu sortimente noi, realizate după rețete occidentale. Principala piață de desfacere este formată din lanțul de băcanii tradiționale, tot mai frecventate de românii care vor hrană sănătoasă.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
Pe acest platou, sunt șase brânzeturi produse în Romania. Aspectul, dar și savoarea lor ne poartă gusturile către brânza brie din Franța, gruyere din Elveția sau manchego din Spania.
Alina Iancu: "Transilvania produce brânzeturi maturate, iar în zilele noastre acolo sunt concentrați cei mai mulți producători care fac sortimente ceva mai speciale, fie rețete proprii sau internaționale".
În 2020, în Romania, s-au produs peste 92.000 de tone de brânză. De trei ori mai mult că în urma cu 20 de ani. Sunt însă doar câțiva ani de când producătorii s-au orientat și spre alte sortimente, în special spre cele maturate.
Dana Pop: "Diferența este dată de terroirul românesc și mă refer de aerul pe care-l respiră animalul care dă lapte, de apa pe care o bea, chiar și de iarba pe care o mănâncă".
Ionuț Grama, proprietar băcănie: "Brânzeturile din nordul '[rii sunt mai florale, mai aromate. Cele din centru se pretează mai mult pentru maturare și sunt mai ușor de acceptat".
În grota de la Ţaga, din județul Cluj, se maturează trei sortimente de brânză. La Colțești, în județul Alba, găsim brânză de tip trapist, tilsit sau brie.
La Cund, în județul Mureș, se produc brânzeturi maturate doua luni, după rețete din Germania sau Austria. În Cluj, un tânăr pasionat face brânză raclette, pe care a învățat să o producă în Elveția. Iar la Miercurea Ciuc se face un sortiment de tip camembert.
Ștefania Grama, proprietara unei băcăni: "Oamenii tineri sunt curioși de orice mai ales brânzeturile maturate cu diferite arome. Celor bătrâni li se pare ceva nou și sunt reticenți".
Ștefania are împreună cu fratele ei, Ionut, o băcănie în care vând doar brânzeturi de la producătorii locali.
Ionuț Grama, proprietar băcănie: "Producătorii încă sunt orientate spre a face profituri rapide, prin a face o telemea sau o brânză pe care să o poată vinde rapid. Brânzeturile maturate e o piață foarte mica pentru că din ce am mai discutat ei că au un timp mare în care își blochează banii și au nevoie de capital circulant".
Și distribuția trebuie făcută rapid, având în vedere termenul de valabilitate.
Cât de mult loc este pe piața brânzeturilor din România o arată importurile din ce în ce mai mari.
Camelia Donțu, corespondent Pro TV: "În 2020, românii au mâncat în jur de 97.000 de tone de brânză, din import, în valoare de 320 de milioane de euro. Jumătate din cantitate a fost adusă din Germania, iar un sfert din Polonia. Iar importurile cresc de la an la an, într-un ritm amețitor. În 2015, am adus din străinătate doar jumătate din cantitatea importată în 2020. Iar în 2010, doar un sfert. În 2000, însă, am adus brânză în valoare de nici 5 milioane de euro, adică de 64 de ori mai puțin că anul trecut".
