2 iunie este "Ziua Copiilor Adoptați din România". Din nefericire aproape 50.000 trăiesc fără părinți în sistemul de protecţie și doar 1.500 au fost adoptați în 2021.  

Voluntarii care luptă pentru drepturile lor spun că legea adopției nu îi avantajează nici pe cei care vor să adopte, nici pe copiii care își doresc o familie. Din această cauză, țara noastră are cel mai mare număr de copii în grija statului din Uniunea Europeană. Mulți dintre ei fug din centrele de plasament și ajung în stradă unde nu îi mai caută nimeni.

Cuplu: "Încă de la începutul căsătoriei, ne-am gândit că ne dorim copii, și dintr-una în alta, am mers la DGASPC, am revenit cu dosarul complet, în 18 iulie ne-au și sunat".

În România, sunt aproape 50.000 de copii în sistemul de protecţie. Doar 5.000 au însă dosarele finalizate și pot fi adoptați acum. Însă nici pentru ei nu sunt suficienți doritori, pentru că numai 3.000 de români sunt atestaţi pentru adopţie.

Există, din păcate, și categoria de „copii greu adoptabili”. În cazul lor, au trecut cel puțin 9 luni de când s-a stabilit că pot fi adoptați, însă responsabilii nu au găsit familii potrivite, ori au anumite probleme de sănătate, o vârstă mai mare sau trăsături evidente ale unei anumite etnii. Sunt puține cazurile fericite în care acești copilași își găsesc părinți.

Cuplu: "Ne-am dus din nou la direcție cu gândul să vedem lista copiilor greu adoptabili. De acolo nu am plecat la fel cum am ajuns, acolo i-am văzut pt prima data pe copilașii noștri, în poza, dar știam că sunt ai noștri".

Desiela, sora vitregă a unei fetițe care a fost adoptată: "Eu sunt sora Alesiei, cea care a fost adopotată de către părinții mei. Plângea non-stop, nu putea nici să mănânce, nu voia absolut nimic și chiar în momentele acelea grele efectiv nu m-am putut gândi la toate lucrurile la care mă gândeam înainte. Am început să o iubesc și să o consider parte din familie. Nu a mai fost nimic care să mă oprească din a o iubi și a o prețui atât de mult".

Ionuț, copil adoptat: "Am fost adoptat de familia Silvestru, la vârstă de 3 ani și ceva. În cadrul unei familii ai o bază că cineva te poate ajuta oricând, e cu tine și la bine și la greu. Visul oricărui copil e să aibă o familie. Acum am și eu una în care să am o viață pe viitor. Și eu aș da șansă unui copil, cum și eu am avut șansa asta".

Pentru că, de-a lungul anilor, procesul de adopție în România a fost extrem de greoi, Guvernul a simplificat anul trecut procedurile. Însă președinta unei asociații care luptă pentru copiii nimănui spune că legea trebuie modificată din nou.

Azota Popescu, președintele Asociației Catharsis: "Sunt zeci de mii de copii blocați în sistem. De exemplu, copiii mici, în loc să fie dați în adopție națională, sunt ținuți până la 7 ani în familii de asistenți maternali, mai multe case, mutate de la unul la altu, în loc să fie dați în adopție. La 7 ani sunt mutate în centre rezidențială, atunci copilul regresează în plan emoțional, educațional, crește, familiile preferă copii mici. Legea trebuia din start abrogată, nu modificată de patru ori. Dovada cea mai elocventa: numărul foarte mare al copiilor instituționalizați. Sunt declarați, la aceasta oră, 47.000".

Reporter: "Înseamnă că anul trecut au plecat 3-4.000 tineri. Unde sunt acești copii?".

Azota Popescu, președintele Asociației Catharsis: "În stradă".

Ziua Naţională a Copilului Adoptat a fost marcată în Parcul Herăstrău din Bucureşti.

Autoarea de cărţi pentru copii, Veronica Iani, i-a ajutat pe copii să descopere povestea adopţiei lui Tudor într-un mod inedit.

În ultimii trei ani, doar 3.530 de copii au fost adoptați în România.