Preşedintele CNAS, reţinut de DNA. Ce susţin procurorii în referat
Presedintele CNAS, Marian Burcea, a fost reţinuti de procurorii anticorupţie într-un amplu dosar privind decontările fictive.
UPDATE 15:30 Casele de asigurări de sănătate au decontat cheltuieli unor pacienţi imobilizaţi, în acte, la pat, dar care au fost suprinşi spălând rufe
Referatul cu propunerea de arestare a celor 14 funcţionari din cadrul CNAS şi CASMB consemnează că dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe, relatează news.ro
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale.
În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile.
Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri.
„Da’ nu pot! Da’ există un departament. Ovidiu, chiar sunt amputaţi, chiar au escare, care sunt vai de mama lor! Ce le spui? Că nu cred că v-aţi trezit cu vreun pacient de la mine la Casă cu scandal, că întotdeauna i-am calmat pe toţi. Ce le spun eu în momentul ăsta?”, „Ce le spun? Aveţi escara până la os, da, cum am o grămadă, dar eu nu vă mai pot prelungi dosarul că nu mai sunt fonduri la Casă”, se arată într-o înregistrare de la dosar.
Reacţia managerului Ovidiu Munteanu a fost una de respingere a realităţii: „Vezi poate mai îmi trimiţi vreodată vreo poză din aia!”, referindu-se la fotografiile pacienţilor aflaţi în stare medicală gravă.
În data de 02 mai 2017 un martor a discutat cu directorii Ovidiu Munteanu, preşedintele C.A.S.M.B, si Ion-Răzvan Geambasu despre faptul că, în dimineaţa aceleiaşi zile, în timp ce persoanele bolnave în mod real, cu afecţiuni medicale foarte grave (în stare postoperatorie, escare profunde, membre amputate, incapabili să se deplaseze singuri şi aduşi cu ambulanţe sau cu alte autovehicule) aşteptau să depună dosarele pentru acordarea îngrijirilor medicale, plafonul de fonduri a fost epuizat prin depunerea a 1.500 dosare prin avocaţi, dosare despre care funcţionarii C.A.S.M.B. aveau cunoştinţă că sunt întocmite în fals, în mare parte: „Domnu’ Ovidiu, hai, să găsim o soluţie în care să nu se mai fure, mă, mânca-te-ar mama, aşa. Deci, nu se poate, mă. Într-o oră jumate, deci, s-a deschis registratura, nicio oră jumate”, afirma unul dintre funcţionari, conform referatului procurorilor.
În condiţiile în care martorul a solicitat luarea unor măsuri, Munteanu a replicat: „Care-i soluţia? Bun, toată lumea ştie, sunt falsuri, O.K., ce facem cu ele? Că voi astăzi o să puneţi că nu sunt fonduri suficiente. Că până la ora asta, acum am urcat de jos, sunt 1560 înscrise. Că te uiţi după număr. De când s-a deschis până acuma. Totuşi e strigător la cer şi recunoşti că e din ce în ce mai rău”. „Ă, sunt foarte multe, nu pot să estimez eu că sunt 50%, da’ sunt”. La rândul său, Geambaşu a afirmat că „E o practică lăsatu’ cardului la medicu’ de familie, la medicu’ cu... din spital care face internarea... Pe care nu prea avem cum s-o împiedicăm noi”, deşi fraudele cu cardul sunt vizibile în sistemul informatic al C.A.S.M.B.
Procurorii dau si cateva exemple de asiguraţi care au beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B.
Astfel, un pacient figura în actele medicale cu status ECOG 4, adică imobilizat 100% în pat. În realitate, potrivit înregistrărilor audio-video, acesta se deplasa fără probleme prin locuinţă, a purtat discuţia în picioare cu colaboratorul şi a afirmat că singura îngrijire medicală de care a beneficiat a fost schimbarea unui pansament în dreptul degetelor de la un picior, fără legătură cu faptul că suferise şi o intervenţie chirurgicală în zona genitală. Contrar normelor legale, cardul pacientului fusese încredinţat firmei de îngrijiri medicale, aspect pe care angajaţii C.A.S.M.B. îl puteau verifica în S.I.U.I., pe baza datelor de logare în sistemul informatic.
Un alt asigurat a beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B., figurând în actele medicale cu ECOG 4, adică imobilizat 100% în pat. Deşi pacientul era într-adevăr imobilizat la pat, acesta a relatat că plăteşte din banii personali un asistent medical, pentru masaj, iar firma care deconta servicii în numele său nu s-a prezentat niciodată.
Un al treilea exemplu de asigurat din sectorul 2 care a beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B. El figura în actele medicale cu ECOG 4, adică imobilizată 100% în pat. În realitate, în momentul venirii colaboratorului, asigurata spăla rufe şi nu avea afectată vizibil în niciun fel mobilitatea.
Un alt asigurat a beneficiat de îngrijiri medicale la domiciliu decontate de C.A.S.M.B., figurând în actele medicale cu ECOG 3, adică imobilizat peste 50% din zi în pat. În realitate, persoana a relatat că i se face masaj la 3 zile şi nu avea probleme vizibile de deplasare.
Curtea de Apel Bucureşti judecă vineri, începând de la ora 13.00, cererile de arestare preventivă din dosarul decontărilor fictive de servicii medicale, în care sunt implicaţi membri ai conducerilor CNAS şi CASMB, precum şi reprezentanţi ai unor firme private, dar şi un avocat din Baroul Bucureşti.
UPDATE 14:40 Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, vineri, la Parlament, că nu există niciun fel de influenţă a sa în numirea lui Marian Burcea la conducerea CNAS, ceea ce nu înseamnă că are o părere proastă despre activitatea acestuia.
„Nu eu l-m propus pe domnul Burcea, asta nu înseamnă că am avut sau am o părere proastă despre dumnealui, dar dacă anchetatorii au ajuns la această concluzie, să meargă pe această linie. Nu există niciun fel de influenţă a mea în propunea sau numirea domnului Burcea la Casa de Sănătate. Mai mult nu vreau să comentez despre ce este în dosar, pentru că nu ştiu”, a afirmat Liviu Dragnea, la remarca presei care i-a spus că procurorii au precizat, în referatul dosarului privind Casa de Asigurări de Sănătate, că Marian Burcea a fost numit la şefia CNAS în baza relaţiilor pe care le-a avut cu el.
UPDATE 13:55 Numirea preşedintelui CNAS Marian Burcea "avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară", potrivit afirmaţiilor făcute într-o interceptare de doctorul Corneliu-Dan Blendea, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, informaţia regăsindu-se în referatul cu propunerea de arestare preventivă în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale de îngrijire la domiciliu, obţinut de News.ro.
"În ziua de 7 martie 2017, cu prilejul unei vizite în biroul directorului Munteanu Ovidiu din C.A.S.M.B., colaboratorul Ion Alina-Andreea l-a întâlnit şi pe Blendea Corneliu-Dan, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, care a anunţat anticipat numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al C.N.A.S. Potrivit afirmaţiilor făcute de doctorul Blendea Corneliu-Dan, numirea preşedintelui C.N.A.S. avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară", notează procurorii, fiind prezentată transcrierea convorbirii care a avut loc în biroul şefului CASMB.
"BLENDEA CORNELIU DAN:Ştii cine a fost la mine ieri să-mi spună că are propunere? MARIAN BURCEA. Asta vorbeam cu LUCI
ION Alina-Andreea: Propunere la ce? La tine?
BLENDEA Corneliu-Dan:„Îhî! La Casa Naţională
ION Alina-Andreea:„Ca preşedinte?
BLENDEA Corneliu-Dan: Îhî! Băi, este un om care este prietenul lu’ LIVIU de multă vreme şi medicul personal şi a lu’ nevastă-sa şi a lu’ fiu-său cu ochii, cu.... „A fost pe la mine cu TOBĂ ieri. Am avut o vizită foarte frumoasă şi nişte discuţii foarte mişto. Bă, îs oameni elevaţi, în pana mea…
ION Alina-Andreea: TOBĂ… TOBĂ…!?”
BLENDEA Corneliu-Dan: Fostul ministru.Băiat! N-are legătură cu nimic, pe cuvântul meu. Ce cultură, şi mai ales ce… Şi MARIAN… Mă rog, el a venit cu o fostă, doamnă fostă preşedintă a Curţii Supreme, pacientă la mine acolo şi am vorbit mai multe, inclusiv că trebuie să dăm un răspuns de curând că are această propunere. El de la PSD şi ăsta, VULCĂNESCU, de la ALDE".
"Faptul că preşedintele C.N.A.S. ar fi fost numit pe criterii politice are relevanţă în cauză, întrucât poate oferi explicaţii pentru atitudinea ulterioară a inculpatului BURCEA Marian, de împiedicare a constatării fraudelor comise de furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu", afirmă procurorii.
Conform referatului, Nicolae-Sergiu Ciobanu, inculpat şi el în dosar, "a transmis cât se poate de limpede intenţiile preşedintelui C.N.A.S. care avea obligaţii clientelare, menite să împiedice principiul pieţei libere", fiind prezentate declaraţii ale acestuia într-o convorbire cu Alina Andreea Ion.
"După numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al C.N.A.S., în ziua de 23 martie 2017, colaboratorul Ion Alina-Andreea i-a adus la cunoştinţă nemulţumirile referitoare la raportul de control efectuat la firma sa în toamna anului 2016 şi nefinalizat, prilej cu care noul şef al C.N.A.S. şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu furnizorii", notează procurorii, prezentând transcrierea dicuţiei dintre Alina Andreea Ion şi Burcea.
"ION Alina-Andreea: Domnul BURCEA, vă pup şi felicitări!
BURCEA Marian: Tre` să lucrăm cu furnizorii deschis. Şi noi cu ei ne facem treaba, ei îşi fac treaba cu noi … este o relaţie de colaborare”.
UPDATE 11:20 În locul lui Burcea, CNAS va fi condus interimar de Răzvan Teohari Vulcănescu, vicepreşedintele Casei, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății.
UPDATE 10:25: Marian Burcea, şeful CNAS, a fost demis de premierul Mihai Tudose.
În același dosar au mai fost reținute și alte persoane. Împreună cu funcţionari de rang înalt ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi dar şi ai Casei Municipiului Bucureşti, şeful CNAS a fost audiat de procurori, fiind acuzat că ar fi girat afaceri ilegale pe seama bolnavilor aflaţi în faza terminală sau imobilizaţi la pat.
Dosare fictive ar fi fost aprobate de conducerea casei de asigurări de sănătate şi sute de mii de lei au fost plătiţi unor centre care ar fi trebuit să asigure aceste servicii. Paguba se ridică la 3 milioane de euro.
COMUNICATUL DNA:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a 14 inculpați care, în cursul zilei de 1 septembrie 2017, vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București
Concret, au fost reținuți următorii inculpați:
1. BURCEA Marian, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite
2. MUNTEANU Ovidiu - managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal
3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan - director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
- abuz în serviciu,
- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
4. BARA Lucian-Vasile - președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- abuz în serviciu
- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu - managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
- constituire a unui grup infracțional organizat
- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru
- complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)
- constituire a unui grup infracțional organizat,
- fals informatic, în formă continuată
- permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),
10. CIOBANU Nicolae-Sergiu, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
- trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
11. GEAMBAȘU Irina-Adelina - asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru
- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
12. MISCHIE Răzvan-Mihai - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
13. COSTICĂ Maria - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),
14. MANTA Cristina - avocat în Baroul București, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).
Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
.webp)
