Planul climatic al UE: România trebuie să-şi reducă cu 12,7% emisiile de gaze cu efect de seră

62186276
Pro TV

Comisia Europeană a propus miercuri un pachet ambiţios de măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE.

UE a anunțat și o distribuire a ţintelor naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asupra cărora cele 27 de state membre vor avea dezbateri aprinse, relatează Reuters.

Printre măsurile propuse de executivul comunitar în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de anul 1990 şi obţinerea neutralităţii climatice în anul 2050 se regăsesc creşterea costurilor pentru emisiile de CO2 generate de încălzire, transporturi şi industrie (inclusiv prin reformarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii - ETS), taxarea combustibililor destinaţi transporturilor aeriene şi navale, interzicerea din anul 2035 a comercializării autoturismelor noi diesel şi pe benzină, utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie (cu obiectivul ca 40 % din energia UE să fie produsă din surse regenerabile până în 2030) concomitent cu reducerea consumului de energie, alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european, realizarea de campanii de împădurire, etc.

Actualele norme europene au la bază vechiul obiectiv de reducere a emisiilor poluante cu 40%. Prin urmare, planul prezentat miercuri de Comisia Europeană cuprinde creşteri ale obiectivelor naţionale pentru toate statele membre. Fiecare dintre ele va trebui să-şi reducă emisiile de CO2 în sectoarele precizate - inclusiv transporturile şi încălzirea locuinţelor - cu o măsură calculată pe baza PIB-ului pe locuitor, ceea ce înseamnă că statele mai bogate vor avea procentual ţinte mai mari comparativ cu acelea mai sărace. Totuşi, obiectivele de reducere a emisiilor pentru acestea din urmă au fost sporite cu procente apropiate celor dintâi.

Astfel, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Luxemburg vor trebui să-şi reducă emisiile cu 50% până în anul 2030 faţă de anul 2005, ţintele lor actuale fiind cuprinse între 38% şi 40%. În acest timp, ţinta de reducere a acestor emisii va creşte în cazul României de la 2% la 12,7%, cea a Ungariei de la 7% la 18,7%, a Poloniei de la 7% la 17,7%, a Republicii Cehe de la 14% la 26%, iar a Bulgariei va creşte la 10% faţă de actuala ţintă de 0% care în cazul acestei ţări înseamnă doar să nu-şi crească emisiile.

Comisia Europeană a avertizat că planul prezentat miercuri va implica o tranziţie profundă, cu mari schimbări structurale în foarte puţin timp şi va conduce la transformarea economiei şi a societăţii UE în vederea atingerii obiectivelor ambiţioase în materie de climă. Acest plan va fi negociat cu statele membre şi cu Parlamentul European.

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Un incendiu a izbucnit la un tren cu două vagoane aflat în Halta Seleuş din judeţul Arad. Pasagerii s-au autoevacuat

Un incendiu a izbucnit, miercuri seara, la un tren cu două vagoane aflat în Halta Seleuş din judeţul Arad. Cele opt persoane care se aflau în garnitură au reuşit să se autoevacueze fără probleme.

Tot mai mulți turiști evită stațiunea Mamaia. Ce îi nemulțumește pe oameni

La malul mării, unii turiști evită plajele extinse din Mamaia și au migrat spre Năvodari, unde au găsit și numeroase restaurante și terase.

EMA: Două doze de vaccin anti-Covid sunt esențiale împotriva variantei Delta

Două doze de vaccin sunt esenţiale împotriva variantei Delta, potrivit EMA.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.