O zonă cu ape terapeutice din Oltenia se rezumă la o baltă în care se bălăcesc rațele sătenilor. Reacția autorităților
Deși avem ape care pot trata afecțiuni grave și nămol cu reale calități terapeutice, multe stațiuni sunt lăsate de izbeliște.
În Oltenia, de pildă, o zonă cu potențial turistic se rezumă doar la o baltă în care se bălăcesc rațele și gâștele sătenilor. De altfel, un raport al Corpului de control al premierului vorbește despre numeroase nereguli la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, instituția care are în grijă aceste izvoare.
Localnic: „Apa asta păcat că i se spune apă, ăsta e medicament pur, asta a vindecat sute de oameni din zonă, de aici”.
Deşi pare o baltă părăsită, apa din Gighera are efecte terapeutice, după cum confirmă studii făcute încă din anii '70.
Izvoarele de aici îi pot ajuta pe cei care suferă de reumatism, au nevralgii, boli gastro-intestinale şi renale sau afecţiuni ale sistemului nervos periferic, dar şi boli ale oaselor, mușchilor şi ale aparatului locomotor.
Deocamdată, însă, doar localnicii se bucura de proprietarile curative ale acestor ape.
Vasile Berceanu, localnic: „Am venit și am luat câte un pahar dimineața. Nici urmă de gastrită sau început de ulcer, cum începusem să am. M-au întrebat medicii de acolo,- domne, parcă e un miracol, ce medicamente ați luat”.
Pe lângă izvoare, zona din Gighera ascunde şi nămol terapeutic.
Dana Sârbu, localnică: „Au am venit și am făcut nămol peste tot, de la gât și până jos la tălpi, iar durerile mele iarna m-au lăsat, de nu am mai simțit nicio durere, fără niciun medicament, fără nimic”.
Terenul îi aparţine unui om de afaceri care ar vrea să investească în zonă, însă nu are banii necesari.
Puiu Dobrescu, om de afaceri: „Am făcut un studiu de fezabilitate şi aşteptam nişte fonduri să vedem pe ce putem să depunem, că singur mă depăşesc un pic posibilităţile”.
Izvoarele aparţin statului român şi sunt în grija primăriei, care ar putea câştiga de pe urma lor.
Florea Neacșu, primarul din Gighera: „Dacă nu s-a găsit niciun investitor particular, singura şansă asta ar fi cu fonduri euroepene să demarăm. Vom face un bazin ca la Olăneşti, pentru că la Olăneşti e apă mai mult decât acolo, acolo se cumpără pe bani, aici la noi dăm drumul şi se duce pe pârâu”.
Inclusiv Agenția Națională pentru Resurse Minerale, cea care se ocupă de licenţele de exploatare şi care ar trebui să constate măcar că izvoarele sunt abandonate, recunoaşte că în acest moment nu se ştie cât de mare este rezerva de apă.
Din păcate, nu vorbim despre o situaţie singulară. Un raport al Corpului de control al premierului făcut la Agenția Națională pentru Resurse Minerale arată mai multe nereguli.
De exemplu, instituţia a acordat doar 16 licenţe de exploatare dintr-un număr de 446 de cereri.
Deşi este o instituţie unde majoritatea angajaților ar trebui să meargă în teritoriu şi să facă verificări, cea mai mare parte a salariaţilor Agenţiei Naționale pentru Resurse Minerale au biroul la sediul central, aflat la câţiva paşi de Piaţa Romană din Capitală. Potrivit raportului corpului de control, 77 de oameni vin să lucreze aici, în timp ce 34 de persoane merg să lucreze la sediile din ţară, acolo unde este mare nevie de specialişti.
Acelaşi raport publicat anul trecut spune că instituţia nu a mai făcut un recensământ al resurselor minerale şi petroliere de ani de zile.
Acum, la conducerea agenţiei este Daniel Norocel, pus în funcţie de aproximativ două luni de premierul Florin Cîțu.
Daniel Norocel, preşedintele Agenţiei Naționale pentru Resurse Minerale: „Am actualizat cartea petrolieră. În ceea ce priveşte miniera, am făcut solictari să ne dea datele”.
Un alt obiectiv este schimbarea statutului acestei instituţii şi implicit al organigramei, adică să conțină mai mulţi oameni care să se deplaseze în teren.
.webp)
