Comuna din România declarată "smart village". Toţi sătenii au carduri speciale

În țară sunt însă și multe sate care au rămas pe loc, fără apă potabilă și fără asfalt. Oamenii trăiesc cu speranța că într-o zi le va fi mai bine.

Îngrijită și prosperă, Ciugudul pare o localitate din străinătate.

Gheorghe Damian, primar Ciugud: „Vorbim de foarte mulți bani europeni, ar echivala cu veniturile noastre proprii pe următorii 100 de ani"

Comunitatea se dezvoltă ca în vest: locuitorii au iluminat inteligent, energie din resurse regenerabile, automate electronice de plată a impozitelor și taxelor locale și mașini electrice.

Dan Lungu, purtător de cuvânt primăria Ciugud: „Unul dintre pilonii smart village înseamnă administrație inteligentă și cetățean inteligent. Cetățeanul are un card, își scanează cardul, intră în sistem și își plătește taxele și impozitele locale."

Zona industrială s-a dezvoltat după ce autoritățile au ajutat investitorii cu toate utilitățile.

Gheorghe Damian, primar Ciugud: „Fondurile europene ne-au schimbat viața. Ne-am câștigat cumva independența financiară creând zona industrială,unde sunt peste 1000 de locuri de muncă care ne asigură peste 75% din veniturile proprii."

Laura Moga, patron firma de cabluri electrice: „Avem foarte mulți oameni care s-au mutat din oraș și-au cumpărat case în zonași muncesc la noi în firma."

Petru s-a întors la Ciugud după ce a lucrat 14 ani în Irlanda.

Petru Goția, localnic: „Vreau să va spun că Ciugudul se aseamănă cu absolut tot ce am văzut în Irlanda, e o comună europeană."

După 11 ani petrecuți în Chicago și Petruța s-a mutat la Ciugud.
Patruța Dolha, localnică: „Înainte de a pleca din Chicago am auzit de comuna Ciugud, am văzut ceva articol. Când am venit ne-a plăcut foarte mult zona verde, aer curat, toate străzile sunt asfaltate,utilitățile sunt la curte trase."

Sătenii din Ciugud, oameni harnici și hotărâți, au trecut duminică și pe la secția de votare.

Într-o altă parte a țării, satul Poiana Negustorului din Bacău pare încremenit în timp. Drumul plin de noroi este o călătorie în Evul Mediu. Oamenii trăiesc de pe o zi pe alta din ce le oferă pădurea și din ajutorul social.

Ion Scripcaru, localnic: „Nu avem condiții, nu avem fântâni. Nu avem apă potabilă. Bem din pârâu, e foarte greu”

Petruța Scripcaru, localnică: „E greu tare. Nu avem serviciu nu avem nimic.”

Demnitarii nu prea vin în vizită pentru că mașinile s-ar împotmoli în noroi. 1000 de suflete își duc traiul cu greu, iar cătunul a fost racordat de câțiva ani la energie electrică.

Articol recomandat de sport.ro

De la „strivit” mingi de tenis la scris cărți, afaceri și modeling: Ana Bogdan și-a găsit ocupație după retragere