Locuri frumoase din România, transformate în gropi de gunoi. Cum poate fi oprit acest fenomen
Apar noi imagini revoltătoare, filmate în locuri frumoase din România, transformate în gropi de gunoi. Maluri de râuri şi câmpuri altă dată verzi sunt acoperite de tone de resturi, multe provenite din construcţii.
Se întâmplă din vina oamenilor, dar şi a autorităţilor.
În multe zone nu există firme care să preia molozul. În altele localnicii considera că, serviciul este prea scump şi mai e şi problema gropilor de gunoi - care în România sunt insuficiente.
Tone de moloz acoperă malurile râului Someș - în Bistriţa - pe kilometri întregi. Un localnic a fost filmat - acum câteva zile - când descărca aici o remorcă plină cu resturi din construcţii.
Se întâmplă deşi - în zona - există o firmă de salubritate care preia deşeurile de zidărie. Primele 200 de kilograme sunt gratuite, iar pentru restul se plăteşte.
Cristian Niculae, director ADI Deșeuri Bistrița: "Avem tarife pentru persoanele fizice de 187 de lei per tonă şi pentru persoanele juridice 146 lei per tonă."
Deşi sumele nu sunt deloc mari, unii oamenii nu vor să le plătească. Alţii spun că nu ştiu că există acest serviciu şi în spatele acestei explicaţii duc resturile pe malul apei.
Ne mutăm în localitatea Tinca, din Bihor. Pădurea de la marginea comunei musteşte de gunoaie. În zonă nu există un serviciu de colectare a resturilor provenite din construcţii. Localnicii trebuie să se descurce singuri cu ele.
Dacă ar vrea să ducă deşeurile la o groapa de gunoi - cele mai apropiate sunt în Oradea şi Salonta - la câteva zeci de kilometri distanţă. În loc să rezolve problema, autoritatea locală are alte planuri.
Alexandru Heputiu, viceprimar Tinca: "Încercam să achiziţionăm camere de luat vederi şi vor fi amplasate în toate zonele vulnerabile, unde avem cu materiale aruncate în pădure."
Doar montarea unor camere de supraveghere nu rezolvă problema gunoaielor aruncate la întâmplare. O recunoaşte primarul din Costeşti - judeţul Buzău. A instalat astfel de dispozitive pe câmpul de la marginea localităţii ca să îi prindă pe cei care duceau acolo resturile, dar localnicii s-au adaptat repede noilor condiţii.
Primar: "De când am pus camerele de luat vederi şi-au schimbat locaţia, au început să ducă undeva mai departe unde nu se vede foarte bine pe cameră."
Sunt însă şi exemple pozitive. În Iaşi, cei care îşi renovează locuinţele primesc de la societatea de salubritate un aşa-zis supersac pentru moloz. Costă 180 de lei, dar transportul lui la rampa de gunoi este gratuit.
Cătălin Neculau, director SALUBRIS Iași: "Putem să îl încărcăm cu 3 tone de materiale rezultate din demolări, din reamenajări de locuinţe, mobila aruncată de care nu mai avem nevoie."
România s-a umplut de gunoaie şi pentru că nu sunt amenajate suficiente gropi de gunoi. În ţară avem doar 47. La Galda de Jos - în Alba - un centru de management al deşeurilor în care s-au investit 47 de milioane de euro - bani europeni - stă de mai mulţi ani nefolosit. Acum, autorităţile speră ca în mai să îl deschidă.
Violeta Nica, purtător de cuvânt Consiliul Județean Alba: "Au fost nişte întârzieri la delegrarea prin concesiuni a operării instalaţiilor depozitului de la Galda de Jos. Practic au fost trei proceduri de achiziţie, prima demarată în iunie 2017 şi toate au fost contestate. A fost semnat contractul pe 9 februarie, practic pe 9 mai ar trebui ca depozitul să fie funcţional.”
Până atunci, gunoaiele strânse din Alba Iulia vor fi depozitate pe marginea şoselei de centură a oraşului.
.webp)
