Legea finanțării partidelor politice, actualizată printr-un proiect de lege. Sunt condiții clare pentru împrumuturi în bani

Parlamentul Romaniei

Finanțarea clară a partidelor politice este obiectul unui proiect de lege depus de doi parlamentari la Senat. Împrumuturile cu bani ale partidelor se vor face în condiții clare, și există și alte măsuri restrictive.

Liderul deputaţilor PSD Alfred Simonis şi liderul senatorilor PSD Ştefan Radu Oprea au iniţiat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale pe care l-au depus la Senat.

Modificările vizează finanţarea privată a partidelor politice, fiind stabilite limite maxime privind încasarea cotizaţiilor în numerar. Sunt incluse prevederi suplimentare referitoare la împrumuturi şi termenul maxim de restituire de cel mult 5 ani, precum şi la bunurile care pot face obiectul contractelor de împrumut de folosinţă. Proiectul mai propune e ca împrumuturile contractate de la persoane fizice să fie încheiate numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţie de documente predare-primire. Cei doi parlamentari PSD propun ca 25% din bugetul anual acordat partidelor politice să fie împărţite partidelor politice proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi a consilierilor locali generali din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 25 de mandate de consilier judeţean şi consilier general.

„Din cauza modificărilor legislative cu privire la modalitatea de înfiinţare a partidelor politice, intervenite prin legea 114/2015 privind modificarea şi completarea legii partidelor politice 14/2003, numărul partidelor înscrise la Tribunalul Bucureşti a cunoscut o dinamică crescătoare, de la 84 de partide politice în anul 2016 la peste 200 partide politice înregistrate în anul 2022. Drept urmare, AEP se află în imposibilitatea de a efectua, anual, potrivit cadrului legal în vigoare, controale anuale la toate partidele politice, activitate ce presupune angrenarea unor resurse umane în financiare de care instituţia nu duspune. Evoluţiile recente referitoare la interesul public crescut faţă de activitatea partidelor politice relevă necesitatea reaşezării limitelor contribuţiilor şi cheltuielilor aferente campaniei electorale. În forma în vigoare, legea 334/2006 prevede contribuţii electorale de un salariu minim brut pe ţară pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul comunei, cinci salarii minime brute pe economie sumă insuficientă pentru fiecare candidat la funcţia de primar al comunei, etc., sume care s-au dovedit insuficiente pentru desfăşurarea de activităţi specifice campaniei”, arată iniţiatorii, în expunerea de motive a proiectului de lege.

În ceea ce priveşte reducerile de preţ acordate partidelor politice, iniţiatorii propun ca acestea să fie înregistrate distinct în evidenţa contabilă, indiferent de procentul de reducere acordat.

Citește și
Marcel Ciolacu, Florin Cîțu
Surse: Cîțu și Ciolacu vor ca Guvernul să-și asume răspunderea pe certificatul verde Covid
Cunoscutul influencer Andrei Versace, găsit mort în casă. Ce spune Poliția despre „Regele fițelor”

Prin instituirea unui nou termen de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a raportărilor obligatorii de către partidele politice, respectiv data de 31 mai a fiecărui an, fiind urmărită creşterea numărului de partide politice care fac publice informaţiilor la veniturile şi cheltuielile realizate.

În ceea ce priveşte finanţarea publică a partidelor politice, modificările aduse introduc la nivelul legislaţiei primare algoritmul pe baza căruia se alocă şi se distribuie fiecărui partid politic subvenţia de la bugetul de stat.

De asemenea, sunt propuse modificări cu privire la destinaţiile veniturilor care provin din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi ale limitelor cheltuielilor efectuate din acestea. Plafoanele maximale propuse pentru fiecare categorie de cheltuieli finanţată din subvenţiile de la bugetul de stat au fost introduse astfel încât să prevină utilizarea discreţionară a acestor fonduri.

„Pentru a promova pluralismul politic, finanţarea publică ar trebuie extinsă şi dincolo de partidele mari reprezentate în Parlament, pentru a include şi alte partide care prezintă candidaţi la alegeri şi beneficiază de sprijinul electoratului. Acest lucru este deosebit de important în cazul partidelor noi, cărora ar trebui să li se ofere posibilitatea de a participa la competiţia electorală pe bază de egalitate de şanse”, mai arată Simonis şi Oprea, în expunerea de motive a propunerii de lege.

Ca urmare a modificării legii partidelor politice 14/2003, în ultimii ani au fost înfiinţate o serie de partide politice la nivel local care au participat la alegerile din anul 2020, unele dintre acestea obţinând mandate. Având în vedere aceste considerente, se propune ca 25% din bugetul anual acordat partidelor politice să fie împărţite partidelor politice proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi a consilierilor locali generali din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 25 de mandate de consilier judeţean şi consilier general.

„Pentru încurajarea participării unui număr mare de formaţiuni politice la procesul electoral, în cazul alegerilor locale se propune ca, în cazul în care partidul politic, alianţa politică, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la aceste alegeri şi care nu a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripţiei electorale judeţene, să fie rambursate numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivelul circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene, de sector sau a municipiului Nbucureşti, după caz, în situaţia în care partidul politic, alianţa plitică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate în respectiva circumscripţie electorală”, mai arată iniţiatorii, în expunerea de motive.

De asemenea, „în aplicarea măsurilor stabilite prin Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi «O Românie echitabilă» 2022-2027, sumele aferente cheltuielilor electorale prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. i) şi j) din proiect se rambursează, la toate tipurile de alegeri şi competitorilor electorali care nu au obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate prevăzut de lege, pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor”, conform sursei menţionate..

Este propus, perin acest proiect legislativ, ca normele metodologice de aplicare a prevederilor legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale să fie aprobate prin hotărâre a AEP, acestea urmând a reglementa, în mod obligatoriu: modalităţile şi formatul de înregistrare, evidenţă şi publicitate a donaţiilor, cotizaţiilor, împrumuturilor şi veniturilor proprii, precum şi a cheltuielilor partidelor politice; modalităţile şi formatul de înregistrare, evidenţă şi publicitate a veniturilor şi cheltuielilor în campania electorală; raportarea cheltuielilor de publicitate politică; procedura şi metodologia controlului; metodologia dde rambursare a sumelor cheltuite pentru campania electorală.

Potrivit proiectului de lege „partidele politice nu pot obţine venituri din alte surse de finanţare decât cele prevăzute de prezenta lege”.

Legea actuală prevede că „partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente de predare-primire, în contract prevăzându-se modul şi termenul de restituire a acestora”.

Proiectul propus de social-democraţi mai spune că partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României Partea I, precum şi de a comunica AEP, până la data de 31 mai a anului următor, cuantumul total al veniturilor din cotizaţii obţinute în anul fiscal precedent, precum şi lista membrilor de partid care au depus în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare cumulaată depăşeşte 3 salarii de bază minime brute pe ţară.

În forma actuală legea prevede că „partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 30 aprilie a anului următor, cuantumul total al veniturilor din cotizaţii obţinute în anul fiscal precedent, precum şi lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară”.

De asemenea, proiectul introduse un nou alineat care precizează că AEP publică pe pagina de internet proprie informaţiilor comunicate, până la data de 30 iunie a anului în care se face comunicarea.

Totodată, „donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 100 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Donaţiile primite de la o persoană fizică pot proveni din veniturile proprii ale acesteia”, conform proiectului de lege.

Actul normativ în vigoarea precizează că donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii minime brute pe ţară.

Donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 300 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respctiv. Donaţiile primite de la o persoană juridică pot proveni doar din veniturile proprii ale acesteia”, mai indică iniţiativa legislativă a PSD.În forma actuală a legii, donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară.

Principalele restricții din proiectul de lege: limite la împrumuturi

Liderii grupurilor parlamentare ale PSD mai propun, prin proiectul de lege modificarea unui întreg articol din legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

„ - Partidele politice pot încheia contracte de împrumut, de la persoane fizice sau juridice, în condiţiile prezentei legi, având ca obiect sume de bani, în contract prevăzându-se modul şi termenul de restituire a acestora.

- Împrumuturile contractate de la persoane fizice sau juridice, cu excepţia celor de la instituţii bancare, vor fi încheiate numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente predare-primire. Împrumuturile primite de la o persoană fizică sau juridică, cu excepţia celor de la instituţiile bancare, pot proveni doar din veniturile proprii ale acestora.

- Termenul de restituire nu poate fi mai mare de 5 ani.

- Partidele politice pot încheia contracte de împrumut de folosinţă având ca obiect doar bunuri imobile cu destinaţia de sedii. Împrumutul de folosinţă poate proveni doar de la o persoană fizică sau juridică care deţine proprietatea bunului imobil transmis în folosinţă.

- Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

- Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi până la 100 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

- Sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană juridică într-un an pot fi până la 300 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

- Împrumuturile în bani şi restituirea acestor se pot face numai prin virament bancar.

- Acordarea de împrumuturi de către partide politice sau alianţe politice către persoane fizice sau juridice este interzisă”, conform proiectului de lege.

Articol recomandat de sport.ro
Frumoase și valoroase. Zece sportive românce superbe care merg la Paris ca să câștige medalii | FOTO
Frumoase și valoroase. Zece sportive românce superbe care merg la Paris ca să câștige medalii | FOTO
Citește și...
Surse: PSD și PNL vor să renunțe la majorarea taxelor locale. Liderii coaliției nu s-au înțeles cu primarii
Surse: PSD și PNL vor să renunțe la majorarea taxelor locale. Liderii coaliției nu s-au înțeles cu primarii

Coaliţia PSD-PNL-UDMR vrea să renunţe la majorarea taxelor locale. Surse politice au precizat pentru Știrile Pro TV că liderii celor trei partide de la guvernare nu au reușit să ajungă la o înțelegere pe această temă cu primarii.  

Surse: Cîțu și Ciolacu vor ca Guvernul să-și asume răspunderea pe certificatul verde Covid
Surse: Cîțu și Ciolacu vor ca Guvernul să-și asume răspunderea pe certificatul verde Covid

Surse politice au declarat pentru Știrile Pro TV că președinții celor două principale partide din coaliția de guvernare, Marcel Ciolacu și Florin Cîțu, vor ca guvernul PSD-PNL-UDMR să-și asume răspunderea pentru adoptarea certificatului verde.

Ce salarii, pensii și reduceri de taxe promit politicienii ca să fie aleși. Ofertele electorale ale PNL, PSD și USR-PLUS
Ce salarii, pensii și reduceri de taxe promit politicienii ca să fie aleși. Ofertele electorale ale PNL, PSD și USR-PLUS

Creșteri de salarii și pensii, scutiri de taxe, deduceri fiscale pentru familiile cu copii, reducerea impozitării muncii sunt doar câteva dintre măsurile cu care principalele partide politice din România vor să obțină voturile românilor în 6 decembrie.

Cum au evoluat procentele PNL şi PSD în ultimul an şi jumătate. Efectul pandemiei asupra partidelor
Cum au evoluat procentele PNL şi PSD în ultimul an şi jumătate. Efectul pandemiei asupra partidelor

Principalele partide politice au înregistrat o evoluție sinuoasă în ultimele 20 de luni, care face greu de anticipat viitoarea componență a Parlamentului. PNL începe să scadă după ce a crescut timp de 2 ani, în timp ce PSD se află pe un trend ascendent.

Planul de relansare economică al SUA, de 1.600 miliarde de dolari, amânat
Planul de relansare economică al SUA, de 1.600 miliarde de dolari, amânat

Principalele partide politice din Statele Unite ale Americii, nu au reușit să ajungă la o înțelegere privind proiectul de lege care includea un plan de ajutorare economică în valoare de 1,6 mii de miliarde de dolari, transmite Politico.com.

Recomandări
Noi proteste în Leeds, după revolta violentă a românilor. Sute de oameni au ieșit pe străzile din cartierul Harehills
Noi proteste în Leeds, după revolta violentă a românilor. Sute de oameni au ieșit pe străzile din cartierul Harehills

Cel puțin 5 persoane au fost reținute până acum după revolta violentă din Leeds, în nordul Angliei. Scandalul din orașul britanic a pornit când autoritățile locale au luat 5 copii dintr-o familie de români, iar oamenii au ieșit supărați pe stradă.

Presupusul criminal al dentistei din Brăila a fost prins de polițiști. Unde se afla
Presupusul criminal al dentistei din Brăila a fost prins de polițiști. Unde se afla

Bărbatul care ar fi ucis-o pe doctorița orginară din Republica Moldova în cabinetul ei stomatologic din Brăila a fost prins de polițiști.

Ce ar fi cauzat pana majoră a serviciilor Microsoft la nivel mondial, cea mai mare avarie IT din toate timpurile
Ce ar fi cauzat pana majoră a serviciilor Microsoft la nivel mondial, cea mai mare avarie IT din toate timpurile

Omenirea a apucat să vadă pentru câteva ore cum ar arăta lumea cu o pană globală a sistemelor informatice. Multe companii se luptă să rezolve problemele cauzate de căderea serviciilor și aplicațiilor Microsoft.